AZIR

Asociatia Ziaristilor Independenti din Romania

ATENTAT LA EMISIUNEA „REVISTA LITERARĂ RADIO”

România literară nr 28/2013

Atentat la „Revista literară Radio“

„Revista literară Radio” difuzată de Radio România Cultural este una dintre emisiunile emblemă ale acestui post de radio naţional. Realizatorii ei din ultimii ani, Teodora Stanciu şi Constantin-Cristian Bleotu, pot fi consideraţi demni succesori ai lui Vasile Voiculescu, cel care înfiinţa, în 1939, această emisiune, la Radio. Preferinţa decisă pentru literatura de valoare se îmbină, la ei, cu sentimentul responsabilităţii faţă de publicul ascultător. Emisiunea se remarcă prin nerv publicistic, realizatorii ei demostrând profesionalismul oamenilor de talent şi vocaţie.

În 2008, în mod stupefiant, redactorul-şef al postului România Cultural, Oltea Şerban Pârâu, aflată ilegitim în funcţie (nu a susţinut niciun concurs pentru ocuparea ei), a încercat primul atac la această emisiune de tradiţie, „Revista literară Radio”, şi la realizatorii ei. Aceştia din urmă trebuiau îndepărtaţi, întrucât îşi exprimaseră critic opiniile cu privire la neregulile din interiorul postului România Cultural. Din fericire, în 2008, „Revista literară Radio” nu a ajuns să fie scoasă din grilă, datorită excepţionalei solidarităţi a peste 100 de oameni de cultură, care i-au sprijinit pe redactorii ei.

Un nou atentat la „Revista literară Radio” s-a petrecut, de curând, prin dispariţia totală a acestei emisiuni din grila de programe a postului România Cultural. Începând cu 1 iulie, duminica, la 12,00 – ora ei de difuzare – ascultătorii nu o mai pot urmări, înlocuită fiind de „Comedia de duminică la prânz”(!). Indiferent de motivele secrete (îndepărtarea realizatorilor de la microfonul emisiunii, în loc de valorificarea bogatei lor experienţe) sau de explicaţiile oficiale care se vor da, cert este că iniţiativa redactorului-şef este aberantă şi distructivă pentru postul România Cultural.

Sperăm că se va reveni imediat asupra acestei decizii discreţionare şi că „Revista literară Radio” va putea fi audiată şi în această grilă de vară a Postului Radio România Cultural.

Cititorii României literare sau ascultătorii „Revistei literare Radio” pot sprijini protestul nostru pe adresa revistei România literară.

Ofensivă anticulturală la Radio România

Au trecut, iată, patru săptămâni de la ofensiva samavolnică împotriva unor emisiuni ale postului RADIO ROMÂNIA CULTURAL, emisiuni în care se concentra, de ani buni, un efort riguros și tenace, de informare, gândire și construcție culturală, intrat în orizontul de așteptări al unui public fidel. Eliminarea abuzivă din programele Radio România Cultural a „Revistei literare Radio” - înființată încă din 1939, prin osârdia unui poet de importanța lui Vasile Voiculescu - dar și a altor emisiuni catalizând respectul valorilor și conștiința identității spirituale românești: Essentialia, Etică-Estetică, Reviste și cenacluri literare, Dicționar de personaje literare, Amintiri despre artiști plastici etc. aduce o atingere gravă misiunii fundamentale, proprie unui post național de radio.

Bucurându-se de prezența constantă la microfon a unor personalități de mare prestigiu și realizată cu exigență profesională și cu atentă explorare a creativității contemporane de Teodora Stanciu și Constantin-Cristian Bleotu, Revista literară Radio, acum din nou incredibil lovită, a suscitat un protest hotărât, în paginile publicației oficiale a Uniunii Scriitorilor, sub titlul elocvent „Atentat la Revista literară Radio”. La invitația redacției, s-au exprimat prompt, în numerele 29, 30, 31 și 32 ale „României literare”, sute de adeziuni provenind de la reprezentanți semnificativi ai vieții publice și intelectuale românești. Diversitatea acestor peste 1000 de semnături reflectă amploarea unui ecou repercutat în colțuri îndepărtate ale țării, depășind comoditățile și habitudinile limitative și definind îndatoririle pe care le avem față de rosturile profunde ale culturii naționale. Este vorba, în aceasta, de o solidaritate generoasă, marcată și prin petiția online, inițiată de un mare grup de scriitori din Moldova și Bucovina.

Disprețuind atitudinea fermă pe care o degajă acest val de semnături, benefic puse în slujba adevărului, redactorul-șef al postului Radio România Cultural - Oltea Șerban-Pârâu (ce ocupă și postul de director al Formațiilor muzicale) - nu a dat niciun semn că înțelege să corecteze abuzul strigător, comis în dauna intereselor majore ale Radio-ului și ale miilor și miilor de ascultători.

Solicităm, prin urmare, reintegrarea urgentă, în programele Radio România Cultural, a emisiunilor amintite, în zilele și la orele cu care s-au obișnuit ascultătorii, întrucât acest post național de radio este o funcție continuă a culturii, indiferent de anotimp. Cine nu înțelege acest lucru nu trebuie să se afle la conducerea unei asemenea instituții! Cu atât mai mult cu cât, prin ungherele Radio-ului, se urzește ambiția unei supradimensionate funcții pentru Oltea Șerban-Pârâu, cumulând mari departamente și posturi ale Radio-ului Național: Formații Muzicale, Teatru Național Radiofonic, Radio România Cultural (acesta ar deveni un fel de apendice) și Serviciul Patrimoniu (ce cuprinde și trunchiul inalienabil care este Fonoteca de Aur a Radio-ului).

Față de reacția spontană a atâtor sute de intelectuali care și-au exprimat protestul, ne putem întreba: cum se poate îndrăzni o asemenea deșănțată și dăunătoare, pentru că nedemocratică, dorință de putere? Mai ales atunci când veleitarului hulpav îi lipsesc orizontul cultural și devotamentul minim pe care-l implică o asemenea funcție.

În spiritul adeziunilor exprimate fără tăgadă la chemarea „României literare”, sperăm că vă veți apleca asupra pericolului pe care îl reprezintă această ofensivă anticulturală și că veți găsi, cu determinarea cuvenită, măsurile cele mai eficiente.

România literară nr 29/2013

Petiţie pentru susţinerea „Revistei Literare Radio“

Am aflat cu stupoare de eliminarea din grila de programe a Radioului Naţional a emisiunii de tradiţie şi de largă respiraţie culturală „Revista Literară Radio”, un etalon de profesionalism şi de promovare a valorilor culturale din societatea românească. Considerăm că această decizie a conducerii Radioului Naţional, a directorului acesteia, doamna Oltea Şerban Pârâu, este una abuzivă, fără o consultare firească a publicului, fără discernămîntul profesional menit a evalua orizontul de aşteptare al publicului românesc. Realizatorii emisiunii din ultimii ani, doamna Teodora Stanciu şi domnul Constantin-Cristian Bleotu, s-au dovedit între cei mai inspiraţi şi mai profesionişti realizatori radio în domeniul culturii, demni continuatori ai iniţiatorului acestei emisiuni, scriitorul Vasile Voiculescu, care a înfiinţat-o în anul 1939.

Semnează: Nicolae Manolescu, Dan Hăulică, Eugen Simion, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu, Mircea Mihăieş, Alexandru Zub, George Banu, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Gabriel Chifu, Adrian Alui Gheorghe, Ion Pop, Dan C. Mihăilescu, Tania Radu, Daniel Cristea-Enache, Theodor Paleologu, Varujan Vosganian, Mihaela Şchiopu, Mircea A. Diaconu, Gellu Dorian, Cassian Maria Spiridon, Geo Şerban, Ruxandra Garofeanu, Viorel Mărginean, Marian Drăghici, Constantin Abăluţă, Răzvan Voncu, Leo Butnaru, Iulian Boldea, Mircea Opriţă, Al. Cistelecan, Zoe Petre, Ion Pop, Nicolae Prelipceanu, Cornel Ungureanu, Corin Braga, Doina Ruşti, Ioana Nicolaie, Alexandru Călinescu, Robert Şerban, Simona Vasilache, Sorin Lavric, Elvira Sorohan, Mircea Petean, Ştefan Afloroaei, Ioana Diaconescu, Silvia Radu, Alex Ştefănescu, Domniţa Ştefănescu, Ioana Boca, Dorin Creţu, Emilia Pop, Grigore Ilisei, Maria Berza, Lucia Negoiţă, Ileana Iordache-Streinu, Mircea Oliv, George Oliv, Marcel Lupşe, Doina Alexandru, Constantin Xifta, Adrian Pârvu, Irina Pârvu, Anca Iordănescu, Anca Poli, Lazăr Vladimir, Iulian Capsali, Cleopatra Capsali, Bogdan Voiculescu, Elvira Voiculescu, Arety Dinulescu, Elena Antonescu, Constantin Naghiu, Roxana Cristian, Dan Mihai Băltăreţu, Cristina Anca Băltăreţu, Militza Sion, Mircea Crisbăşanu, Simona Crisbăşescu, Dumitru Pintea, Radu Preda, Andreea Bondoiu, Adriana Scripcaru, Virgil Scripcaru, Ana Lupaş, Napoleon Tiron, Grigore Popescu, Pia Paleologu, Ilinca Cioculescu, Cristian Dragomir, Ana Ciucan Ţuţuianu, Toma Kassovitz, Elisabeta Georgescu, Mariana Drăghici, Rodica Boconcios, Ilie David, Emil David, Emil Coşeru, Dana Coşeru, Elena Năstase, Maria Panaitescu, Angela Simion, Ligia Dobrescu, Vlad A. Gheorghiu, Nicolae Sava, Radu Florescu, Vasile Tudor, Bogdan Vlăduţă, Anamaria Smigelschi, Alexandru-Ioan Mărginean, Olga Morărescu, Melania Mărginean, Traian Cherecheş, Florica şi Constantin Pacea, Dacian Andoni, Dumitru Augustin Doman, Viorel Ştefănescu, Dinu Adam, Antoneta Doina Daschievici, Ion Lazu, Iulian Trocaru, Radu Ulmeanu, Attila F. Balázs, Dan Culcer, Ioana Revnic, Ion Scorobete, Carmen Veronica Steiciuc, Mircea Zaharia, Dinu Olăraşu, Vasile Spiridon, Petruţ Pârvescu, Vasile Muste, Geo Stroe, Cristian Pavel, Neculai Popa, Romulus Candea, Adi Cristi, Florica Bud, Vasile Gogea, Iulian Dămăcuş, Ion Berghia, Nicolae Turtureanu, Ion Anton, Gogu Ghiorghiţă, Nicolae Ciobanu, Constantin Frosin, Sabina Fînaru, Mariana Ilica, Horia Bădescu, Dimitrie Grama, Doina Opriţă, Mihaela Malea Stroe, Nicolae Băciuţ, Alexandru Petria, Ioan Moldovan, Alexandru Jurcan, Istvan Kiraly, Ioan Florin Stanciu, Sorin Ilieşiu, Vasile Igna, Ştefan Doru Dăncuş, Ionelia Vana, Raoul Munet, Olimpiu Nuşfelean, Liliana Bran, Romulus Reutz, Bogdan Creţu, Mihaela Grancea, Smaranda Dobrescu, Gabriel Dragnea, Nicolae Coande, Teo Chiriac, Valeria Soroştineanu, Silvia Geambaşu, Viorel Dădulescu, Ion Pinţa, Lucian Vasiliu, Ilarion Voinea, Nicolae Silade, Ioan Voda, Stelian Dumistrăcel, Dan-Bogdan Hanu, Cristinel Zănoagă, Olimpia Iacob, Călin Vlasie, Radu Ciobanu, Ioan Prăjişteanu, Cătălin Turliuc, Ioan Mititelu, Sergiu Geabureac, Andrei Zanca, Doru Strîmbulescu, Aura Christi, Elena Mandrila Negoiţă, Gheorghe Simion, Vasile Pârvu, Luminiţa Botoşineanu, Mircea Brenciu, Ovidiu Dunăreanu, Sorin Roşca, Ioana Dinulescu, Vasile Baghiu, Hurduc Nicolae, Anca Marin, Bogdan Ulmu, Emil Nicolae, Ion Roşioru, Maria Teodorescu, Gheorghe Calamanciuc, Tudor Cicu, Ofelia Ichim, Nicolae Panaite, Viorel Savin, Teodor Sandu, George Răzvan Sandu, Sorin Boiciuc, Mihai Dinu Gheorghiu, Michael Shafir, Luminiţa Chiorean, Liviu Reandrafir, Ioana Jieanu, Maria Şleahtiţchi, Marius Lazăr, Constantin Tomşa, Eugen Moritz, Constantin Tomşa, Constantin Hârlav, Vasile Archip, Mircea Platon, Clement Nemesniciuc, Simona Modreanu, M.N. Rusu, Ioan Costea, Constantin Teodorovici, Marina Cap-Bun, Carmen Dărăbuş, Nicoleta Stiuca, Cornelia Petrescu, Vasile Diacon, Negru Ioan, Horst Fassel, Oana Ursache, Leonard Rotaru, Claudia Rotaru, Margareta Curtescu, Carolina Gheorghiu, Magda Ursache, Gheorghe Doni, Doris Mironescu, Nicolae Corlat, Gabriela Folea, Tudora Duţă, Riri Sylvia Manor, Lina Codreanu, Lucia Cifor, Carmen-Maria Mecu, Smaranda Vultur, Lucian Vasilescu, Vlad Cojocaru, Adina Berciu, Gabriel Pleşea, Theodor Damian, Dragoş Cojocaru, Lucia Olaru Nenati, Alexandru Cetăţeanu, Constantin Cojocaru, Flavius Lucacel, Vasile Campian, Ionel Pomuţ, Florin Tupu, Constantin Cubleşan, Echim Vancea, George State, Ilinca Ilian, Marius Baloş, Bogdan Neagota, Valentin Coşereanu, Adrian Horatiu Wyhnalek, Cătălin- Mihai Ştefan, Nicolae Mihai, Emilia Neamţu, Cristina Vasilică, Andrei Ţurcanu, Cornel Penescu, Corina Sabău, Ionuţ Cheran, Andrei Alexandru Ghervasiuc, Diana Constantinescu, Tamara Constantinescu, Alma Dancianu, Aurelia Hanganu, George Stanca, Gabriela Vişan, Isabela Burduşel, Vasile Cărămidă, Irina Dincă, Ion Mânzatu, Florin Cătălin Dorcu, Mădălina Ungureanu, Vlad Ciobănel, Dani Zărnescu, Vasile Crăiţă Mîndra, Ion Burlacu, Ştefan Pristavu, Fănică Suditu, Dumitru Macovei, Ilie Boca, Bianca Rotaru, Mari Mucur, Ion Mihalache, Silvia Tiperciuc.

Pentru alte semnături intraţi pe:

http://www.petitieonline.com/petiie_impotriva_eliminrii_din_grila_de_programe_a_radioului_ nape.

România literară nr. 30/2013

Petiţie pentru susţinerea „Revistei Literare Radio”

Publicăm o nouă listă cu intelectualii care protestează împotriva desfiinţării abuzive a emisiunii „Revista Literară Radio”. Precizăm că redactorul-şef al postului Radio România Cultural, doamna Oltea Şerban-Pârâu, nu binevoieşte a da un răspuns public petiţiei semnate de intelectuali de primă mărime:

Mihai Şora, Ion Caramitru, Ioana Pârvulescu, Andrei Cornea, Ştefan Vianu, Marius Oprea, Christina Zarifopol, T. Postolache, Şerban Sturdza, Nicolae Noica, Dimitrie Vatamaniuc, Daniel Ioniţă, Nicolae Mărgineanu, Livius Ciocârlie, Sanda Golopenţia, Constantin Eretescu, Anca Măniuţiu, Mihai Măniuţiu, Irina Horea, Annie Bentoiu, Pascal Bentoiu, George Bălăiţă, Tompa Gabor, Constantin Chiriac, Felix Alexa, Alexandru Dabija, Sorin Alexandrescu, Nicolae Stroescu-Stânişoară, Ioan Pânzaru, Constantin Flondor, Andrei Dimitriu, Monica Pillat, Alecu Beldiman, Ioana Beldiman, Ion Horea, Antonio Patraş, Iulian Costache, Constantin Zaharia, Lissandra Hăulică, Măriuca Vulcănescu, Nicolae Constantinescu, Teodor Petrescu, Horea Paştina, Magda Cârneci, Mircia Dumitrescu, Micaela Ghiţescu, Alexandru Niculescu, Florica Dimitrescu, Bruno Mazzoni, Ileana Cantuniari, Mihai Cantuniari, Grete Tartler, Mircea Roman, Rodica Borcilă, Mircea Borcilă, Alex Goldiş, Doina Cetea, Silvia Chiţimia, Mircea Popa, Ion Brad, Adrian G. Romila, Alexandrina Cernov, Adrian Fochi, Viorica Iacob, Gheorghe Iacob, Gabriela Gheorghişor, Constantin Hrehor, Maria Hatmanu, Dan Hatmanu, C. Th. Ciobanu, Emilia Paştina, Sorin Costina, Maria Magdalena Noica, Ilie Luceac, Ştefan Colceriu, Elena Târziman, Mircea Regneală, Ion Beldeanu, Constantin Severin, Mihaela Herghiligiu, Ion Cosmei, Liviu Popescu, Nicolae Cârlan, Dumitru Brădăţan, Mihai Iacobescu, George Sârbu, Călin Brăteanu, Aurel Buzincu, George N. Nimigeanu, Silvestru Pânzaru, Dan Popescu, Marian Olaru, Vasile I. Schipor, Ioan Milică, Mirela Stănciulescu, Nicolae Săulescu, Lucia Dimitriu, Adrian Niculescu, Remus Georgescu, Maria Urbanovici, Daniela Popescu, Liana Ionescu, Noriţa Popescu, Gina Stoica, Amalia Tilici, Roxana Aron, Linda Talos, Christian Crăciun, Serghie Bucur, Vladimir Udrescu, Alina Hucai, Ecaterina Udrescu, Eugenia Bulat, Radu Aldulescu, Constanţa Roşoiu, Mariana Lupu, Radu Vancu, Paul Chiribuţă, Floare Nicola, Aurel Ion Brumaru, Şerban Tomşa, Ioan-Pavel Azap, Delia Coşereanu, Adina Mocanu, Petru Albu, Adriana Căzănel, Elena Neagu, Dan Mihu, Marius Chivu, Corina Dorcu, Loredana-Nicoleta Ilie, Anica Facina, Culiţă Ioan Uşurelu, Suzana Silay, Daniel Şandru, Claudia-Cătălina Lascu, Dumitru Preda, Dorin Ploscaru, Anatol Moraru, Liviu Franga, Mariana Costi, Alexandra Ciocârlie, Ion Gabriel Puşcă, Elena Caloianu, Costel Stancu, Silvia Răuţi, Maria Moruz, Rodica Lăzărescu, Natalia Stratanovska, Vasile Stancu, Mariana Dogaru, Nicu Dogaru, Daniel Tache, Virgil Ulmeanu, Alina Ioan, Ioan Ciolan, Amalia Voicu, Mircea Oprean, Virgil Mihaiu, Maria Stoica, Maria Daniela Vâţă, Dumitru Vasiliu, Cristi Godinac, Adrian Valentin Moise, Doina Olariu, Doru Moţoc, Florin Dochia, Mircea Monu, Claudia Cureşti, Valentin Dolfi, Ilie Fîrtat, Anca- Doina Sîrghie, Daniel Ştefan Niţu, Sorin Ţiţei, Albert Radu, Nicolae Jivan, Teodor Dogaru, Radu Dumitrescu, Eugen Bunaru, Constanţa Ciocârlie, Constantin Dani, Rodica Marian, Smaranda Ghiţă, Liviu Ioan Stoiciu, Dănuţ Adrian Podoleanu, Marian Pătraşcu, Mircea Filişan, Ioan Nistor, Dan Badea, Sergiu Crăciun, Dorin Popescu, Ioana Chiribeş, Doina Jela, Laura Ilica, Florin Ilu, Ion Moraru, Simona Dobre, Elena Dan, Ivona Bonachi, Andrei Rosetti, Ioana Rosetti, Sorin Scurtulescu, Ciprian Bodea, Sorin Neamţu, Andreea Palade, Petre Crăciun, Victor Ioan Frunză, Emanuel Pope, Petre Rău, Sorin Cosmoiu, Ciprian Marian Antohe, Adrian Gavrilescu, Daniela Văleanu, Matei Bitea, Valerian Paraschiv, Claudia Ştefanescu, Claudia Costina, Alexandru Păsat, Ariana Nicodim, Gregorie Minea, Dinu Câmpeanu, Alexandru Călinescu-Arghira, Vlad Ciobanu, Florică Florian, Gavrilă Abrihan, Cristina Iliescu-Călineşti, Cristian Iacob, Ileana Littera, Ioan Ovidiu Abrudan, Laurenţiu Damian, Lia Bugnaru, Julieta Ţintea, Anca Cosăceanu, Radu Cosăceanu, Gabriel Niculescu, Ioana Costache, Nina Roi, Ciprian Roi, Ion Andrei Roi, Valeria Muntean, Marin Muntean, Valentina Elena Onofrei, Ioan Onofrei, Liviu Muscalu, Anica Toader, Ioan Toader, Adriana Rogozovschi, Lucia Costina, Ioan Bizău, Marius Cranţă, Olga Andreescu, Otilia Vasiliu, Răzvan Vasiliu, Marius Şuteu, Radu Similia, Roza Sîrb, Florentina Voichi, Teodora Chinschi, Laurenţiu Doctorescu, Dana Drăgnoiu, Cristiana Triţoiu, Liviu Muscalu, Gabriela Muscalu, Mihail Ecovici, Delia Budeanu, Dumitru Boborelu, Irina Florescu, Alexandru Papuc, Cătălin Udrea, Marcela Blendea, Adriana Blendea, Dan Gheorghe Mironescu, Elena Ştefoi, Liviu Russu, Cristian Popescu-Russu, Magda Predescu, Mihai Gheorghiu, Maria Mateonia, Tudor Zbârnea, Larisa Elena Zbârnea, Valeriu Râpeanu, Nadia Nicolescu, Victor Panaitescu, Alexandru Constantinescu, Iuliana Muscalu, Paul Muscalu, Cătălin Buciumeanu, Diana Câmpan, Cristina Andrei, Corneliu Antoniu, Marian Rădulescu, Sorin Scurtulescu, Mircea Muntenescu, Matei Cantacuzino, Emilia Muşat, Lala Enescu.

România literară nr 31/2013

Petiţie pentru susţinerea „Revistei Literare Radio“

Continuăm să publicăm semnăturile intelectualilor care protestează împotriva desfiinţării abuzive a emisiunii „Revista Literară Radio”. Precizăm că nici până acum redactorul-şef al postului Radio România Cultural, doamna Oltea Şerban-Pârâu, nu a dat niciun răspuns public petiţiei semnate de intelectuali de primă mărime:

Lucian Pintilie, Maya Simionescu, Valeriu Stoica, Tana Maitec, Melchisedec Velnic, Constantin Coman, Viorel Barbu, Speranţa Rădulescu, Coriolan Babeţi, Cristina Hăulică, Ileana Mălăncioiu, Oana Pellea, Maria Ploae, Aurelian- Octav Popa, Miruna Boruzescu, Radu Boruzescu, Basarab Nicolescu, Gheorghe D. Mateescu, Romeo Belea, Remus Georgescu, Anca Oroveanu, Mihai Oroveanu, Ilie Bădescu, Gabriel Dimisianu, Ion Mureşan, Alexandru Vlad, Adrian Popescu, Nicolae-Şerban Tanaşoca, Barbu Cioculescu, Marius-Constantin Sala, Cristian Preda, Vlad Alexandrescu, Mircea Anghelescu, Horia-Roman Patapievici, Marin Diaconu, Andrei Bodiu, George Ardelean, C.D. Zeletin, Ştefan Borbély, Doina Mândru, Eugen Munteanu, Doina Levinţa, Adrian Valeriu, Marta Rotaru, Doina Moraru, Costin Moisil, Irina Petraş, Maria Nicolescu, Costion Nicolescu, Mihai Boruzescu, Marga Bernea, Doru Tulcan, Elena-Minodora Tulcan, Radu Solovăstru, Ioan Zbârciu, Radu Moraru, Corneliu Brudaşcu, Nicolae Maniu, Valeriu Semenescu, Titu Toncian, Mihai Hurezeanu, Ioan Pintea, Bujor Nedelcovici, Marian Popescu, Elena Drăguşin, Mihai-Sorin Rădulescu, Marius Nicolescu, Mihai Pascal, Sorina Jecza, Simona Cioculescu, Alina Cristea-Enache, Corina-Iulia Frate, Ioana Cândea, Lucia Munteanu, Anca Borgovan, Marta Damian, Alexandru Căzănaru, Mihai Nazarie, Alexandra Nicolae, Ileana Meicu, Radu Bejan, Dan Velescu, Dragoş Neagoe, Ramona Guran, Nicolae Jianu, Ana-Roxana Nicolae, Ani-Rafaela Caranbengiov, Mara Nicolae, Mia Nazarie, Dante Nicolae, Florica Preventa, Ana Mirela Nicolae, Irina Meghia, Ecaterina Ţarălungă, Aurelia Meghia, Constantin Meghia, Larisa Ghirba, Florin Iordan, Victoria Uleia, Niţu Ana, Aurelia Plămadă, Marilena Vasilescu, Ileana Tăutu, Alexandru Dorobanţu, Joanne Massei, George Apostolescu, Alina Apostolescu, Călin Vasilescu, Emanuela Apostolescu, Costea Munteanu, Ana Bal, Daniel Suceavă, Florela Suceavă, Amalia Ritivoi, Constantin Ritivoi, Dragoş Constantin, Costa Dumitrescu, Elena Dumitrescu, Ana-Maria Cernica, Miruna Iordănescu, Nicolae Iordănescu, Ştefan Naghiu, Eduard-Mircea Uzunov, Andreea Caranda, Ioan-Alexandru Antonescu, Crinela Antonescu, Simona Boruzescu, Arda Antonescu, Teona Antonescu, Leon Vreme, Silviu Băiaş, Ethel Băiaş, Ion Darida, Dana Postolache, Florica Cruceru, Flor Pomponiu, Aurelia Pomponiu, Ariana Zamfirescu, Călin Zamfirescu, Unda Pop, Constantin Oancea, Simona Abrudan, Călin Beloescu, Ion Cuciurcă, Angela Tomaselli, Ioana Şetran, Doru Şetran, Constantin Chelba, Valentin Bărbuceanu, Dan Coma, Mariana Eugenia Ciurca, Andrei Constantinovici, Vasile Zetu, Dana Staicu, Marius Dobrin, Doina Pologea, Nina Parfentie, Toma Grigorie, Mihail Sârbuşcă, Constantin Ciobanu, Gelu Gheorghiţă, Liviu- Florian Jianu, Andrei Radu, Christine Leşcu, Iolanda Malamen, Cristina Andreescu, Mihaela Efrim, Lidia Pârscoveanu, Mugurel Pârscoveanu, Marian Stănciucu, Luminiţa Stănciucu, Filip Stănciucu, Letiţia Constantinescu, Cristian Andreescu, Mircea Bălţat, Jana Stanc, Călina Ciochină, Luciana Marosan, Virgil Ciuca, Eugenia Bojoga, Ana Pop Sârbu, Maria Dumitru, Cella Neamţu Grigoraş, Costin Neamţu, Tatiana Niculescu Bran, Angela Bilcea, Valentina Bilcea, Florin Eşanu, Alexandra Nicolescu, Tatiana Nicolescu, Ilinca Nicodim- Jese, Patrick Jese, Aurel Pantea, Aurel Maria Baros, Nicolae Bârna, Mircea Coloşenco, Toma Roman, Adriana Bittel, Luigi Bambulea, Dumitru Hurubă, Doina Bălţat, Călin Torsan, Mihail Gălăţanu, Ana Maria Brezuleanu, Anca Mizumschi, Ion Coja, Sanda Crăciun Popa, Ruxandra Demetrescu, Vladimir Zamfirescu.

Lista rămâne deschisă la următoarea adresă: http:// www.petitieonline.com/ petiie_impotriva_eliminrii_din_grila_de_ programe_a_radioului_nape

România literară nr. 32/2013

Petiţie pentru susţinerea „Revistei Literare Radio“

Continuăm să publicăm semnăturile altor intelectuali, printre care personalităţi marcante din ţară şi din străinătate, care protestează împotriva desfiinţării abuzive a emisiunii „Revista Literară Radio”. Precizăm că nici până acum redactorul-şef al postului Radio România Cultural, doamna Oltea Şerban-Pârâu, nu a dat niciun răspuns public petiţiei semnate de intelectuali de primă mărime.

Monseniorul Ioan Robu, Mitropolit al Arhiepiscopiei Catolice din Bucureşti, Preşedinte al Conferinţei Episcopale din România; PF Cardinal Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major de Făgăraş-Alba Iulia; Acad. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României; Neculai Onţanu - primarul Sectorului 2; Prof. univ. Violette Rey - membru de onoare al Academiei Române; Sofia Negropontes - patroana Galeriei Parisiene Curiosités d Esthetes; Ariana Grigorescu - Negropontes - soţia şi colaboratoarea cunoscutului fotograf Dan Er. Grigorescu; Prof. univ. Gheorghe Chivu – membru corespondent al Academiei Române; Acad. Grigore Brâncuş; Prof. univ. Gabriela Pană Dindelegan – membru corespondent al Academiei Române; Prof. univ. Ioana Vintilă Rădulescu; Bogdan Tătaru Cazaban; Elsa Luder Miron - Freiburg; Ioan Andreescu - decanul Fac. de Arhitectură Timişoara; Prof. Univ. Vlad Gaivoronschi – Preşedinte Filialei Timiş a Ordinului Arhitecţilor din România; Floriana Filip - conf. univ. inginer, informatician; Prof. univ. Dan Mohanu - Şef catedră conservare restaurare din univ. de Arte Bucureşti; Prof. univ. Liviu Leonte Iaşi; Doinea Şteflea, grafician; Ruxandra Balaci - dir. adj. MNAC; Ileana Banu, arhitect; Zoe Langada -artist plastic, New York; Florin şi Mariana Ciubotaru - artişti plastici; Andrei Ciubotaru – grafician; Marina Juravle - grafician; Anca Teodorescu - asistent DTP Ed. Humanitas; Monica Macarie şi Eugen Macarie - arhitecţi; Nicolae Mihail Stanca – inginer; Nicolae Stanca Magdalena – lingvist; Prof. univ. Teodor Larion; Sonia Larion – tehnician; Cristina Larion – psiholog; Andrei Larion; Stanca Paul – educatoare; Mihaela Irimescu – economist; Tudor Bătrâneanu – preot; Mirela Bătrâneanu – profesoară; Dan Bătrâneanu – electronist; Ebolia Elia Bătrâneanu; Ovidiu Blendea – arhitect; Diana Maria Nicolau – psiholog; Acad. Alexandru Surdu; Gheorghe Vlăduţescu; Rodica Zafiu; Smaranda Elian; Mariana Opriţoiu – proiectant; Cristian Teşu - teolog; Vintilescu Simona – inginer; Lucia Novac – medic; Matei Mariana tehnician; Drăgoi Gabriela - cercetător; Drăgoi Constantin - geograf; Anghelache Mihai - inginer; Anghelache Ioana – medic; Silviu Nicolae Radu - inginer; Rodica Radu - cercetător lingvist; Dan Radu - inginer; Teodor Tomov - inginer; Viorica Tomov - operator video; Ormeneanu Vladimir -geolog; Apostol Constantin - profesor de pictură, Teologie; Teodora Pop - consilier; Ileana Dana Marinescu - artist decorator; Adrian Cioroianu - istoric; Tudorel Urian - critic ; Mircea Handoca; Silvia Kerim; Constantin Vişan; Matei şi Martine Lăzărescu – restaurator pictură murală, pictor, Paris; Prof. dr. Roberto Merlo - şef catedră Lb. Română, Torino; Roberto Scagno Prof. univ. şef catedră românistică, Padova; Valentina Negriţescu - lector lb. rom univ. Degli Studi di Milano; Alexandru Agavriloaie; Irina Bazon; Maria Leluţiu; Dumitriţa Parfentie; Luciana Ciubuca; Daniela Geonea Pârvulescu; Ioan Romeo Roşiianu; Marian Balcan; Eugen Ionuţ Jercan; Liliana Cheptea; Bogdan Adrian Voicu; Dragoş Silviu Pădurau; Valentin Leahu; Doina Osman; Adrian Munteanu; Ioan Suciu; Dan Orghici; Maria Opriş; Adriana Nica; Iulian Marius Popa; Ioan Vasiu; Oliewer Florea; Valentina Vlad; Daniel Luca; Victor Carcu; Constantin Pădureanu; Florina Poenaru; Aurelian Sârbu; Alina Cainaru; Andrei Popescu; Diana Orzan; Ioana Marica; Dorin Voican; Emilia Văceanu - merceolog; Lucia Maftei - artist plastic; Mioara Străchinaru; Daniela Singher - prof. univ.; Magdalena Vieraşu; Lucreţia Negrea; Lia Negrea; Măriuca Negrea; Monica Secară; Vasilica Ţigău - proiectant; Vasile Ţigău - arhitect; Prof. univ. Gheorghe Carageani – univ. „L’Orientale” din Napoli; univ. „La Sapienza” din Roma; Ing. Dan Romalo; Profesor univ. Doctor Valeria Guţu-Romalo – Membru de onoare al Academiei Române.

Pe internet au mai semnat

George Bârlea, Sânziana Vlădescu, Mihaela Spânu, Elena Toma, Ionuț Neagu, Radu Mustață, Cătălina Nica, Sabina Laiber, Luiza Neamțu, Ligia Moise, Diana Pastor, Mariana Haulica, Mirela Ungurean, Șerban Dumitru, Monia Cotfas, Gabriela Pănoiu,  Adelina Pavel, Doina Sălceanu, Adrian Oană, Oana Formagiu, Cosmina David, Iuliana Vîlsan, Doina Giurgiu, Daniela Boban, Violeta Horhoianu, Rodica Gheorghiță, Crina Varg, Anca Tudoricu, Maria-Andreea Pop, Ioana Gorgan, Ioana Edu, Anca Vrabie, Daniela Văleanu, Oana Oprea, Gabirela Solomoneanu, Dorina Păușan, Cristina Damian, Andreea Ichim, Nicoleta Poiană, Alexandra Stanca, Denisa Dugulan, Ștefan Rebenciuc, Florin Urs, Parmina Ciortea, Oana Oprescu, Maria-Sofia Scheaua, Florin Neculai, Veronica Achim, Florica Dobrea, Alina Argeșeanu, Luciana Dany, Minodora Balaj, Anca Constantin, Irina Lascăr, Andreea Diana Nistor, Bianca Enache, Carmen Gabor, Luiza Draghicean, Cristina Matei, Ioana Picos, Liliana Ungureanu, Cezara Tudosa, Teodorina Bușilă, Marius Filipoiu, Ionela Lostun, Ionela Burlacu, Mirela Văleanu, Anca Tolea, Beatrice Orbeșteanu, Constantin Vlad, Adriana Axinia, Mihail Butaru, Tiberiu Czinck, Felicia-Mirela Coțofană, Ștefania Preda, Emilia Nițu, Mircea Stânceanu, Andreea Gofita, Ion Barosan, Roxana Oprea, George Cheteleș, Cristi Furdui, Cristina Dumitrescu, Ana Oprea, Silviu Schuster, Gabriela Mândru, Adriana Hura, Cătălina Lovin, Cristian Ciurel, Rodica Radu, Iuliana Neciu, Emiliana Zaharia, Antim Iordache, Cătălin Stana, Horațiu Vultur, Bogdan Andreescu, Mihai Harabagiu, Silvia-Gabriela Dobre, Ionel Stoian, Eugen Oprea, Ana-Maria Ciucanu, Iuliana Ciocan, Casandra Filip, Lavinia Popovici, Ovidiu Răduleț, Delia Hugel, Gabriel Burlacu, Ana Neagu-Abei, Cătălin Vasile, Simona-Grazia Dima, Tabita Ionescu, Mircea Bostan.

România literară nr. 32/2013

Editorial: Dispreţul care ucide cultura de Nicolae Manolescu

Semioticienii sunt convinşi, pe bună dreptate, că numai ce se repetă are semnificaţie. Două întâmplări recente mă determină să le dau dreptate.

Numirea, cu câtva timp în urmă, la conducerea revistei clujene „Tribuna” a lui Mircea Arman a condus la un întreg scandal în presă, care a culminat cu o scrisoare de protest semnată de peste 500 de intelectuali din toată ţara. Am semnalat eu însumi într-un editorial programul aberant pe care noul redactor-şef îl propunea în chiar primul număr al publicaţiei care îi fusese încredinţată de Consiliul Judeţean. De la teorie, discriminatorie şi insultantă, Mircea Arman a trecut repede la fapte, cenzurându-şi colaboratorii şi desfăcându-le ilegal redactorilor contractele de muncă. Confruntat cu o reacţie masivă a scriitorilor, nu s-a dat în lături de la ameninţări, în interviuri sau în misive electronice. Revista noastră le-a reprodus pe cele mai caracteristice stilului lui Mircea Arman. Urmare a protestului, autorităţile locale au părut, la un moment dat, decise să ia măsuri. Totul s-a încheiat în coadă de peşte. Redactorul-şef a rămas la locul lui, cu condiţia, s-ar părea, să-şi modifice conduita. Despre corectarea măsurilor abuzive pe care le luase, n-am auzit nimic. Mai mult, Mircea Arman şi-a continuat nestingherit ameninţările. Exclus din USR, a adresat conducerii acesteia o somaţie, printr-o casă de avocatură, pretinzând nu numai revenirea asupra excluderii, dar şi retragerea acuzaţiilor care i s-au adus. Autorităţile locale, probabil satisfăcute de negocierile (sic!) cu Mircea Arman, tac mâlc, în timp ce redactorul- şef îşi vede mai departe de treburile lui murdare. În „Tribuna” publică din ce în ce mai puţini scriitori adevăraţi. Iar textele publicate, unele la a doua mână, sunt lipsite de interes. Indiferenţa autorităţilor ucide lent, dar sigur, una din publicaţiile importante din viaţa culturală a Clujului şi a ţării.

O criză nerezolvată atrage alta, nu, desigur, în mod direct, dar pe cale de consecinţă morală. România literară a publicat recent, în trei numere consecutive, un protest semnat de peste 800 de intelectuali, scriitori, plasticieni, muzicieni, actori, cineaşti, numeroşi dintre ei, academicieni, şi alţii, care se referea la scoaterea abuzivă din grila Radio România Cultural a uneia din cele mai vechi şi prestigioase emisiuni, Revista Literară Radio. Conducerea instituţiei n-a binevoit să răspundă în termenul prevăzut de lege. Diriguitorii Radioului public arată faţă de opinia câtorva sute de colaboratori (destui, ca mine, de o jumătate de secol!) o indiferenţă încă şi mai mare decât aceea a Consiliului Judeţean Cluj, care, cel puţin, s-a prefăcut că ia măsuri. Singura măsură adoptată de conducerea Radioului public a fost să interzică accesul în clădirea de pe Berthelot Teodorei Stanciu, cea de numele căreia se leagă ultimele decenii ale Revistei Literare Radio, pe motiv că s-a aflat la originea protestului. Xerocopii ale paginilor din România literară care conţin lista de semnături au fost, lucru nemaintâlnit după 1989, confiscate în Radio. Indiferenţa faţă de oamenii de cultură ia, în cazul din urmă, forma dispreţului. Cum e posibil şi în numele cărui prestigiu intelectual să nesocoteşti opinia a 800 de mari personalităţi culturale? Nu cred că există altă ţară în care o asemenea sfidare să fie permisă şi, dacă totuşi s-ar produce, să nu fie sancţionată. La noi doar opinia publică este aceea care, din când în când, sancţionează. Moral, se înţelege. Diriguitorii Radioului nu se simt obligaţi nici măcar să explice public măsura pe care au adoptat-o. Îşi îngroapă în tăcere până şi propriul punct de vedere, dacă vor fi având unul. Ce formă mai îngrozitoare de dispreţ faţă de cultură va mai fi existând?

În ce mă priveşte, mă decad singur din calitatea de colaborator al Radio România Cultural.

Adevărul.ro 16 august 2013

Radio România Cultural răspunde colaboratorilor!

Nicolae Manolescu

Vă rog să nu ignoraţi semnul de exclamare din titlu. Răspunsul cu pricina a venit la o lună de la publicarea primei liste de semnături pe o petiţie de protest adresată conducerii Radioului România Cultural şi nu înainte ca numărul semnăturilor să se apropie de 1.000. Emitentul este Serviciul de comunicare. Nu ştiu dacă Serviciul cu pricina face parte din organigrama Radioului public sau numai din aceea a Radioului România Cultural. Bănuiala mea este că nu face parte din niciuna.

Stilul este acela al scurtelor şi categoricelor atenţionări pe care le-am remarcat afişate periodic pe pereţii birourilor în care lucrează redactorii de la Radio România Cultural şi care o au ca autoare pe directoarea postului, Oltea Şerban-Pârâu. Textele cu pricina sunt singurele de care doamna Pârâu s-a dovedit capabilă în cei opt ani de când conduce postul. D-sa preferă cuvântului scris cuvântul rostit. Îi puteţi auzi vocea suavă anunţând ora exactă, în locul crainicilor de profesie. D-sa e, de altfel, un adversar hotărât al cuvântului în general.

Muzician ca formaţie, se luptă de ani buni (prima tentativă eşuată datează din 2008, altele, reuşite, din anii următori, când, pe durata Sărbătorilor, maratoanele muzicale dragi doamnei Pârâu obligau „Revista literară“ să-şi ia vacanţă) să ocupe cu muzică spaţiul de emisie consacrat dintotdeauna literaturii, aşadar cuvântului, deşi există excelentul Radio România Muzical.

Scoaterea din grila de programe a „Revistei literare radio“, creată de Vasile Voiculescu în urmă cu decenii, care a stârnit protestul celor 1.000, personalităţi muc şi sfârc, ca şi dispariţia din grilă a tuturor emisiunilor literare, face parte din această strategie personală fără sens.

Cuvântul în onoare

Răspunsul întârziat care mă determină să scriu aceste rânduri este o probă de virtuozitate demagogică. „Revista“, vezi, Doamne!, n-ar dispărea, ci ar apărea, şi încă de două ori, o dată în ediţii speciale în timpul Festivalului „G. Enescu“ (obsesiile muzicale ale doamnei Pârâu nu se dezmint), a doua oară, la sfârşitul lui septembrie, într-un format nou, cum altfel?, şi cu, ah!, oameni noi.

Sacrificarea, pentru prima oară, a «Revistei» şi a celorlalte emisiuni literare e un capriciu periculos al conducerii Radioului Cultural.

Legătura între o emisiune pur literară şi Festival îmi scapă. După cum nu văd niciun motiv de suspendare pe întreaga vară (iulie-august) a „Revistei“, cu toată prioritatea normală care se cade acordată marii manifestări muzicale de la sfârşitul verii. Radioul are alte nenumărate mijloace de a pune în lumină Festivalul. Sacrificarea, pentru prima oară, a „Revistei“ şi a celorlalte emisiuni literare e un capriciu periculos al conducerii Radioului Cultural. „Muzica, înainte de orice“, ar putea spune doamna Pârâu, dacă ar avea ureche şi pentru poezie, folosindu-l pe Verlaine ca argument falacios în slujba abuzului de putere. Nu i-a dat de gândit doamnei Pârâu, dincolo de numărul şi valoarea semnăturilor de pe lista de protest, nici faptul că aceia care apărau „Revista“, apărând în fond Cuvântul, nu erau doar scriitori, ci, la fel de reputaţi, muzicieni, artişti plastici, actori, matematicieni, medici, adică intelectuali al căror instrument principal de expresie nu este neapărat Cuvântul. Dar care, spre deosebire de doamna Pârâu, nu ţin Cuvântul în oroare, ci în onoare.

Vacanţa răspunderii

O întrebare elementară se pune: cine şi de ce se teme de Cuvânt? Şi unde? La Radio, unde Cuvântul ar trebui să fie suveran. Muzica, şi ea, în drepturile ei la Radio, îşi are lungimea de undă proprie, la adăpost de fanteziile doamnei Pârâu. Literatura, nu.

Cine şi de ce se teme în Radio de Cuvânt şi, încă, într-o asemenea măsură, încât să încerce periodic să-i ştirbească din orele de emisie, să-l suspende din grilă, să confişte exemplarele xerocopiate, care circulau în Radio, ale „României literare“ care conţineau protestul şi, implicit, lista de semnături şi să interzică accesul în clădire al Teodorei Stanciu, suspectată a se afla la originea protestului?

Faptul că 1.000 de personalităţi aderaseră spontan la protest n-a mişcat un muşchi de pe obrazul Radioului public. Nici un cuvânt în limba de lemn a Comunicatului (semi)oficial despre acest adevărat (şi, mărturisesc, neaşteptat, cel puţin pentru mine) tsunami al protestului public, care, în orice ţară civilizată,  ar fi trebuit să măture conducerea Radioului România Cultural.

Nicio voce a membrilor Consiliului de Administraţie nu s-a făcut auzită. Conducerea Radioului public a rămas, şi ea, mută. Această vacanţă a răspunderii este expresia celui mai îngrozitor dispreţ faţă de opinia publică din câte mi-a fost dat să cunosc în aproape sfertul de secol scurs de la revoluţie.

Adevărul.ro,  19 august 2013

Ce greutate mai au numele grele? de Andrei Pleşu

Radiodifuziunea Română, o instituţie care, multă vreme – şi în mai mare măsură ca televiziunile - a găsit tonul şi amplasamentul intelectual optim pentru a vorbi publicului său, are ghinion.

„Forurile” de decizie ale ţării nu par să acorde prea mare importanţă bunei ei funcţionări. Dovada o fac numirile la vîrf, în care calitatea celor numiţi e ultimul criteriu luat în seamă. Aşa au apărut pe scenă, în ultimii ani, un şmecher inconsistent pe nume Dragoş Şeuleanu, apoi o domnişoară cvasi-anonimă, dar încîntată de sine, iar acum un domn despre care nu se ştiu decît lucruri mai curînd compromiţătoare. Dacă mi-ar fi arătat cineva fotografia lui, fără să-mi spună cine este, aş fi zis că trebuie să fie fostul şef de cadre al uzinelor ”23 August”. Nu am informaţii de detaliu asupra isprăvilor noii conduceri, dar mi-au ajuns la ureche cîteva ”realizări” greu de digerat: că, de pildă, în timp ce şefii au salarii grase, salariile subalternilor au fost scăzute. Sau că bugetul emisiunilor culturale a fost redus în aşa fel, încît colaboratorii externi, cei care sunt materia şi instrumentul de bază al acestor emisiuni, nu mai pot fi plătiţi. De curînd, s-a vorbit despre suspendarea unei emisiuni ”tradiţionale”, cum este ”Revista Literară Radio”. Peste 1000 de semnături ”grele” au fost puse pe un document de protest, la care însă nici comisiile de cultură ale Camerelor, nici Consiliul de Administraţie al Radioului, nici conducătorii vizaţi n-au reacţionat. Patru săpămîni de tăcere. Abia într-un tîrziu, a apărut un comunicat al dnei Oltea Şerban Pârâu, din care rezultă că totul e în regulă.” Revista Literară Radio” se reia la 1 septembrie. Cu o echipă proaspătă. Foarte bine. Întrebarea e cît de proaspăt e Preşedintele Director General al instituţiei, a cărui iniţiativă majoră a fost, pînă acum, semnarea unui acord de ”înfrăţire” a Radioului românesc cu Radioul vietnamez. Preşedintele ţării, primul ministru, membrii guvernului se simt obligaţi să dea explicaţii publice asupra acţiunilor lor şi o fac (adesea cu asupra de măsură). Domnul Miculescu face şi tace. Ignoră suveran tot ce se întîmplă în jur. Se simte îndreptăţit. E pe altă planetă. Nu poţi decît să te întrebi: de unde l-au scos? Ce curriculum monumental l-a făcut eligibil, iar apoi de neînlocuit, pentru un asemenea post?

Altceva e însă cu adevărat neliniştitor. Avem, pe de o parte, peste 1000 de semnături care, în mod normal, ar trebui să intimideze şi, pe de altă parte, un neisprăvit arogant. Pe de o parte Monseniorul Ioan Robu, Mugur Isărescu, Lucian Pintilie, Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Varujan Vosganian, Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu, Dan C. Mihăilescu, Dan Hăulică, George Banu, Horia Roman Patapievici, Zoe Petre, cîţiva străini notorii, iubitori de România (Violette Ray, Roberto Scagno) şi mulţi, mulţi alţii, de indeniabil calibru, iar de partea cealaltă, infailibil, inamovibil, impenetrabil, Ovidiu Miculescu. Cine parcurge lista semnatarilor contrariaţi îşi va da seama că e vorba de oameni cu opinii politice şi ideologice diferite, cu poziţii publice diverse, în mai multe domenii. Degeaba! Miculescu e de neclintit. E deasupra meschinăriilor ”elitiste”, a Parlamentului, a ascultătorilor, a ”fasoanelor” culturale.

Asta dovedeşte că, în România de azi, singurii oameni cu greutate sunt cei care n-au niciuna. Ei conduc instituţiile publice, ei fac agenda politică şi managerială a guvernului, ei dirijează partidele mari. Unii vor chiar să ajungă în fruntea ţării şi, dacă n-avem noroc, o să şi ajungă.

Nu pot decît să doresc succes dnei Oltea Şerban-Pârâu. Sunt pregătit, oricînd, să dau peste surprize plăcute. Şi să creditez o promisiune. Îmi permit să-i dau două sfaturi: 1. să ia notă de faptul că are un şef deficitar, inadecvat şi autoritar şi că are, deci, de compensat carenţele lui printr-o abilă şi permanentă subversiune. 2. Să recurgă la competenţe tinere (aud că o opţiune posibilă este dl. Matei Martin. Îl cunosc şi îl susţin necondiţionat), dar să nu facă asta din raţiuni statistice, sau private, ci dozînd, inteligent, noutatea cu experienţa. Să-şi asigure, de pildă, şi consilieratul unor ”veterani” de succes. Ale dnei Teodora Stanciu, de pildă, pe care, de altfel, o menţionează cu (sper) sinceră gratitudine în comunicatul Domniei Sale…

România literară nr. 35/2013

RADIO ROMÂNIA

SUB  TROPOTUL  RINOCERILOR

DAN HĂULICĂ

Președinte de Onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă

Vă amintiți, cînd, peste obișnuințele unei așezări tihnite, își fac apariția, brutal, rinocerii, în piesa lui Ionesco, răspunsurile, pe care le stîrnește monstruoasa epidemie de metamorfoze, răsfrîng, mai toate, o stupefiantă inadecvare. „Absurde de saffoler”, găsește un intelectual incredul, Dudard; care, sceptic inveterat, va sfîrși totuși prin a ceda conformismului sinistru.

Rinocerita care ne izbește astăzi se exhibă la noi cu o cinică dezinvoltură, tropăind în disprețul sfruntat al valorilor și al unui minimum de bună cuviință. Nu-i loc pentru vreo întîrziere în a-i recunoaște efectele nocive, cîtă vreme iasma ei malignă se aține asupra noastră, asmuțită împotriva structurilor respectabile, elaborate în lungi decenii de trudă intelectuală. Unde au trecut Vasile Voiculescu, Tudor Vianu, Perpessicius, Ion Marin Sadoveanu, în tipare de nobilă creativitate, unde s-au auzit, sub răsuflarea hîdă a amenințării fasciste, Sfaturile pe întuneric ale lui Nicolae Iorga, stînd de veghie unui popor, se vrea azi instalată, bezmetic iresponsabilă, la Radio România, o voioșie fără noimă, de publicități complice – hoteluri, restaurante și alte afaceri –, înghesuind cultura să respire, strănutînd, miros vajnic de mititei.

·

Nici o ierarhie calitativă nu se poate salva din această degringoladă, a criteriilor și opțiunilor, la care au fost supuse emisiunile Radiodifuziunii Române. Acum 4-5 ani, cînd, prin reacția vigilentă a opiniei publice, rostindu-se tot în paginile României literare, a eșuat prima încercare de a zugruma Revista literară Radio, ceea ce propunea conducerea instituției, ca alternativă sărbătorească la multiplele suprimări de emisiuni serioase, era invenția unor titluri bune pentru precupeți ce-și fac de lucru printre tejghele, – Cultura la mall, de pildă. Sau, alt produs, concoctat sub aceeași debilă inspirație, – Radio-ul românesc se opintea într-o găselniță sărmană, Vorba de cultură. Pare un plasament pentru o scuză rușinată, ca și cum ai spune – Vorbe de clacă.

Astfel de sintagme rostesc o demisie culpabilă, în raport cu gravitatea țelului formator de care nu se poate dezice o radiodifuziune națională. Chef de vorbe, bunăoară, și-a întins destulă vreme programul de lene cronică a gîndirii, pe spații deloc parcimonioase. Nimicuri lăfăindu-se pe câte două ore de emisie erau darul pe care chibzuința conducerii îl rezerva ascultătorilor, ca o destinsă tacla în jurul ceștii de cafea, – căci titulatura, Espresso, obliga la un soi de colportaj, care să ocupe curiozitatea cumetrelor pentru fleacuri, servite matinal. Și asta, în timp ce un lung război de uzură se înverșuna să muște mereu din spațiul emisiunilor cu pregnanță spirituală – măcar câteva minute de publicități inepte, care să înjosească în final o atmosferă curată, de respect față de idei și de superioară dezbatere!

·

Lipsiți de fireasca aderență la dignitatea culturii, pe care se cade s-o apere și s-o impună un post național, veleitarii strecurați de peste 10 ani – nu se știe cum! – prin confortabile fotolii directoriale, dispun discreționar de acest vast teritoriu ce ar trebui să le fie sfînt, – căci este de neînlocuit în identificarea profilului sufletesc și a nevoilor unui întreg popor. Mai tot ce s-ar cuveni să deștepte rezonanțe majore, în cugetul ascultătorilor, e subreptice deturnat spre divertisment îndoielnic și spre păgubitoare diversiune. De la Dragoș Șeuleanu la Maria Țoghină și acum la actuala gestiune, dezastruos arbitrară, a lui Ovidiu Miculescu și Oltea Șerban-Pârâu, s-a încuibat în Radio o atitudine de netolerat față de cauzele publice și de misiunea unui post național. Ca și cum ar fi grijulii doar cu propriile, bănoasele lor interese, custodia ce le-a revenit confundă îngrijorător sensul public și chiverniseala pe care o promit combinațiile într-o întreprindere comercială privată. Că nu se pricep la articulațiile complexe ale organismului pe care au sfruntarea să-l administreze, că nu sînt oameni de cultură, ci doar manageri, au spus-o pe șleau, cînd și-au luat în primire șefia, și Ovidiu Miculescu, și Oltea Șerban-Pârâu. Atunci de ce desfășură atîta dictatorială sete de putere, atîta nestăvilită ambiție de a reprima orice dialog și orice liberă critică? Semnalat în presă ca agent de informații cu nume de cod, în anii ’80, actualul Președinte-Director General Ovidiu Miculescu nu se dă înapoi de la violențe nesăbuite, punînd să se spargă ușa biroului ce adăpostește travaliul unui conducător de sindicat, loial și sobru, de trei ori, pînă acum, ales în această funcție, Adrian Valentin Moise; care, însă, îndrăznise, judicios și ponderat, să-i releve incongruențele, și măsurile potrivnice condiției salariale.

Îl auzisem pe cel astfel agresat, vorbind la sesiunea Asociației Ziariștilor Europeni, ținută în 2011 la București, îmi lăsase o impresie neîndoielnic pozitivă, și n-am pregetat să-l însoțesc, împreună cu alți colaboratori ai Radio-ului România Cultural, în fața Comisiei de Abuzuri a Senatului. Plîngerea lui, împotriva unui act cu incidențe penale, marchează insuportabilul situației, la Radio se coace un abces pe lîngă care nu se poate trece fluierînd, fie că sîntem colaboratori, cu tenacitate, avînd la activ rubrici care aparțin, de mulți ani, unei istorii trăite – Vocile artei moderne, în ce mă privește –, fie că ne socotim legitim afectați, ca reprezentanți ai opiniei publice.

Mai rău decît în anii de vîrf ai stalinismului, Președintele-Director General comandă, din fondurile instituției, aparate de supraveghiere a personalului, a început să le plaseze în ascensoare, le cere pretutindeni, în birouri, – Big Brother întîrziat, gata să cheltuie nesăbuit, pentru hăituială polițistă, într-un edificiu unde ambianța se degradează întristător, unde arhitectura arată jerpelit și tot mai penibil. Ba chiar, plăcere tentaculară, cei vizați de atenția pizmașă a prezidentului se trezesc și cu urmăritori în preajma propriei locuințe, cîte trei pe parcursul a două sute de metri, oameni din Radio care salută și deschid îndată telefoanele celulare, parcă spre a notifica amănuntul traseelor, pentru uzul vreunui păianjen ce petrece undeva, pîndind. O ființă de o mare onestitate profesională și de o rară putere sintetică, pusă în slujba celei mai riguroase informații, Teodora Stanciu, care a făcut din Revista literară Radio un crez de franchețe constructivă, s-a văzut astfel flancată, de observatori probabil năimiți. Celor care am trecut prin asemănătoare experiențe, în anii cei mai sumbri ai regimului ceaușist, nu ne vine să credem că atare habitudini pot fi reiterate astăzi. Rinocerita, ai spune, își vădește îndărătnicii incorigibile.

·

Dar nu șochează doar aroganța fără apel ce răzbate în edictele prin care se rostește autoritatea, înlăuntrul Radio-ului România. Climatul de suficiență incultă, astfel întreținut, stînjenește inevitabil afirmarea valorilor și compromite plauzibilul propunerilor. Ce înseamnă Ziua mondială a rîsului, bombastic anunțată ca un model, într-o circulară, de către Oltea Șerban-Pârâu? Mai degrabă că riscăm să ne facem de rîsul lumii, cîtă vreme nu ațintim decît supralicitări cantitative. Acesta este morbul care întoarce în grotesc inițiative trîmbițate trufaș, – coordonatoarea de la România Cultural crede că a dat lovituri mărețe în timpanul veacului cînd ocupă 24 de ore din 24, non-stop, cu aberații exasperante, cărora le zice Maraton. Totul se îndeasă pînă la saturație în atare alcătuiri, additiv și inorganic – 24 de ore de coloane sonore de film, bunăoară –, metoda, simplist totalitară, îi îngăduia șefei să înlocuiască uzurpator grila programelor, să oblige la un soi de grevă forțată redacții întregi, pentru cîte 10 zile sau două săptămîni, alese tocmai la crugul Anului, în pragul Sărbătorilor ce îndeamnă la o trăire adîncită a identității noastre spirituale. Etnologi cu largă perspectivă și exactă aplicație pe teren, ca Ernest Bernea, ne-au dezghiocat profunde axe de înțeles, elocvente dimensiuni antropologice, în tezaurul folcloric ce culminează la momentul Sărbătorilor. O instalare plenară în timp și spațiu, pe care am avea ocazia s-o medităm cu folos, la asemenea popasuri de bun augur, e zădărnicită, alungată din atenția ascultătorilor, – doamna redactor-șef răstoarnă programele de mult aprobate, le înlocuiește cu un Maraton George Bernard Shaw. Nu e numai precipitare inexpertă, în atare deciziuni, ele traduc un dispreț fără scuze la adresa fondului nostru statornic, a bogățiilor primordiale care ne legitimează existența. Postul nostru național devine instrumentul unei minimalizări ușuratice.

·

Și cîtă joasă apetență se citește în entuziasmul pentru aceste Maratoane, zelos proclamate drept passe-partout incomparabil! Muzicologi de calitate, ca Ștefan Costache, sînt puși la contribuție ca să închipuie o atare făcătură – pentru Dinu Lipatti, un poet suav al pianului, cum, poate, n-a fost altul după Chopin. Efortul rămîne subordonat unui non-sens, căci raportarea n-are cum funcționa, de la silueta sensibilă, de trestie nervoasă, proprie pianistului, la promiscuitatea miilor de oameni osîndiți să înainteze laolaltă lungi kilometri, în izmene, năclăiți de praf și sudoare. Închipuirea organizatoarei de Maratoane e, de altminteri, ca o piază rea, coboară sigur tot ce atinge. Un Festival al Orchestrelor Radio, pe care-l anunță în chip ambițios, poartă stigmatul unei sigle ridicule Ra-di-ro, amintindu-mi, fără să vreau, numele faimosului cîine Rin-Tin-Tin, ce smulgea succese pe ecran, la Warner Bros, prin deceniul al treilea.

·

Ce poate face acest personaj împovărat de obsesii maratonice, dintr-o emisiune vie, admirabil coerentă, cum izbutise a se impune ireductibil Revista Literară Radio? Dînd falacios iluzia că ia în seamă valul protestelor – în jur de 1000 – care se reuneau în apărarea publicației, dar de fapt ignorîndu-l insolent, un text, ce ar fi avut-o drept autoare pe Oltea Șerban-Pârâu, ne asigura că se va „relansa” curînd Revista; pe care conducerea Radio n-o analizase vreodată și nu avusese prilejul să-i formuleze obiecții. Bîiguiala explicativă se încurcă și mai rău cînd pune acest pretins revival literar la remorca Festivalului Enescu. Și, la urma urmelor, de ce ar fi nevoie de vreo analiză rațională? Vor fi mobilizate talente importante, e gata „noua echipă de realizatori”, se înfoaie anunțul; și citează cîteva nume fără acoperire. De unul îmi amintesc, Elena Vlădăreanu, acum vreo patru ani produsese un Jurnal de elucubrații poetice așa de huliganic, încît cronicari literari de greutatea luI Daniel Cristea-Enache puteau cu greu pescui, fără să roșească, vreun citat care să se salte din acest marasm provocator: „...eu am devenit marioneta voastră (...) a tuturor masculilor”.

·

S-o lăsăm, însă, pe doamna Șerban-Pârâu să guste din deliciile la care vibrează. Mai ales că invocă o urgență, un criteriu intangibil, – „sezonalitatea programelor”. Așa dar, sezonalitate! La fulgerul acestui agramatism, începi să înțelegi spectrele care-i zbuciumă ipocrizia. Vezi, Doamne, cum nu ne-am gîndit! Pasă-mi-te, ce-i cășunase doamnei Redactor-șef era ceva asemenea unei pălării de sezon.

Dar dacă și-ar lua-o să plece cu ea în excursie, pe totdeauna, cît mai departe de Sectorul pe care l-a infestat? Cred că i-ar mulțumi, din suflet, multă lume care gîndește salubru, în România.

Ce se intampla la Radio Romania

Asociația Ziariștilor Independenți din România

și

Grupul pentru Dialog Social


vă invită


miercuri, 10 iulie, ora 18,


la a cincea întâlnire sub genericul


„ROMÂNIA – TEMĂ DE CUGETARE. OAMENI ȘI INSTITUȚII”


cu tema


Ce se întâmplă

 

la Radio România?


Moderator: ALEX ȘTEFĂNESCU


Sunt invitați să participe


Oameni de cultură


Membri ai Comisiilor de Cultură şi Mass Media - Parlamentul României


Membri ai Comisiilor de Abuzuri - Parlamentul României


Preşedintele-Director General al SRR


Membri ai Consiliului de Administraţie al SRR


Redactori-șefi din SRR


Membri ai Sindicatelor din SRR


Jurnalişti din presa scrisă și audio-vizuală

 

 


Evenimentul va fi găzduit de sediul GDS din Calea Victoriei nr. 120

Persoană de contact: Tiberiu Czink tel 021.314.14.71

 

La mulți ani 2013!

LA MULȚI ANI!

2013 să vă aducă sănătate, rezistență, prietenie și solidaritate în fapte bune!

Comitetul AZIR