AZIR

Asociatia Ziaristilor Independenti din Romania

27 aprilie

Brîndușa Armanca, membru în Comitetul Executiv al AZIR, Secția română a AEJ, a susținut, pe 27 aprilie, conferința „Ce-a pățit televiziunea în Era Internetului”, în cadrul prestigioasei serii „Conferințele Teatrului Național, un eveniment care se desfășoară în fiecare duminică, la ora 11, de mai bine de 14 ani.

Conferința a plecat de la un sondaj recent realizat de Institutul Roman pentru Evaluare și Strategie (IRES) care confirma cifrele avansate anterior de Eurostat: peste 80% din români își iau informația de la televizor. Brîndușa Armanca a furnizat răspunsuri la întrebarea ce îi ține pe oameni în fața micului ecran care își conservă supremația în epoca Internetului: accesibilitatea, faptul că privitul la televizor este o activitate inerțială și, nu în ultimul rând, satisfacția produsă de televiziune. A câștigat sau nu Internetul bătălia cu mediile clasice? Nu există un răspuns univoc: presa scrisă este muribundă, dar online merge mai departe. Dincolo de toate minunile tehnicii care au transformat televiziunea și mass-media, în cadrul conferinței au fost dezbătute probleme legate de consistența jurnalismului, de etica acestei profesii întoarse pe dos.

Plecând de la premisele de mai sus, conferința a atins și probleme legate de schimbările profunde care afectează profesia de jurnalist, natura publicului și a receptării informației. În cadrul aceleiași conferințe, a fost dezbătută și ipoteza legată de existența unei convergențe sau a unei concurențe între televiziune și internet.

Brîndușa Armanca este o excelentă jurnalistă și o distinsă profesoară universitară. A făcut parte din redacțiile prestigioase de la „Radio Europa Liberă”, „Expres” sau „Ziua”, în prezent fiind senior editor la TVR Timișoara și redactează rubrica săptămânală de analiză și critică a presei „Media culpa”, din „Revista 22”.

5 mai 2014

Asociația Ziariștilor Independenți din România

și

Biblioteca Națională a României

 

 

organizează

 

luni, 5 mai 2014, ora 17:00,

 

o amplă dezbatere pe tema:

ZIUA LIBERTĂȚII PRESEI

Care presă? Care libertate?

 

Participă: intelectuali de prestigiu din cultura româna actuală,

reprezentanți ai CNA, jurnaliști din presa scrisă și audio-vizuală.

 

Moderatori:

Teodora Stanciu și Stelian Negrea

 

Întâlnirea se va desfășura în sala „Mircea Eliade” (parter)

 

a Bibliotecii Naționale a României (Bd. Unirii, nr. 22)

Un membru CNA deconspira sistemul

Fără precedent: un membru CNA deconspiră sistemul


N-am fost niciodată într-o mlaștină. Dar sunt în CNA. Situații similare, metaforic. Mai întâi stufărișul. Îți lasă impresia unui spațiu accesibil. Apoi, coaja de pământ uscat, care te încurajează s-o traversezi spre un ochi verde de apă. Ai făcut pasul, ești terminat. Scufundare în mâl, din ce în ce mai adânc, cu fiecare mișcare, oricât de neînsemnată, deși mișcarea ar avea drept scop opusul scufundării. Degeaba te agiți, degeaba încerci să te agăți de un pai. Strigătul de ajutor cheamă animalul de pradă, nicidecum salvatorul. Cu ultimele gânduri, nemurdărite de noroi, te întrebi: a meritat?”. Cu acest mesaj sumbru începe cea mai recentă postare a Narcisei Iorga pe blogul Cutia Pandorei, inițiat acum câteva luni. Narcisa Iorga este membru CNA din 2008. De câteva luni a decis să comunice cu publicul, cu cetățenii interesați de soarta audiovizualului, pe un blog personal și pe Facebook. Ce s-a întâmplat între timp, de ce nu mai este suficient cadrul instituțional, conferințele sau declarațiile de presă? Un motiv este politizarea cronică a Consiliului.”CNA este sufocat de politică. Abia mai respiră”, spune autoarea blogului. In al doilea rând, se aplică în mod scandalos un standard dublu în relație cu posturile de televiziune: unele au voie orice, fără sancțiuni sau cu sancționări modice, altele sunt mereu în vizor. Pe aceeași lege, pe aceleași reguli. Un al treilea motiv ar fi lipsa de transparență a instituției, bine camuflată de afișări tehnice pe site, de pe care, observăm noi, au dispărut de o vreme referințele media. Să fi fost, unele, prea critice? Blogul cutiapandorei.net dă la o parte camuflajul în articole argumentate și ilustrate generos cu extrase din dezbateri, legislație și monitorizări. Se mai adugă ceva: disperarea că decizia acestei importante autorități abilitate să reglementeze și să asaneze domeniul audiovizualului românesc nu se mai află în voința membrilor săi, ci în mâna puterii politice care i-a numit. Deși demnitari, mai mulți membri CNA preferă să se poziționeze ca servanți, ignorând misiunea instituței ca ”garant al interesului public”. Dan Grigore a ales să demisioneze în martie 2012, lansând un mesaj amar despre instituția acuzată ”de lipsă de respect faţă de reguli, de făţărnicie şi de măsluire sistematică a celor mai elementare principii, de monumentală rea-credinţă şi de poluare gravă a spaţiului public”. Gelu Trandafir nu și-a dorit încă un mandat, deși ar fi putut să îl obțină. Discret ca apariții media, jurnalistul a mărturisit anxietatea pe care șmecheriile politice din CNA i-o produceau. Alți membri ai Consiliului s-au permanentizat, plătind pentru acesta obolul politic care i-a făcut de nerecunoscut față de biografia lor intelectuală, unii au practicat traseismul politic necesar pentru a ”prinde” încă un mandat. Narcisa Iorga a ales calea cea mai spinoasă: să mărturisească, să dea în vileag.

Dar ce este Consiliul Național al Audiovizualului și la ce ar fi bun? Conform definiției din Legea Audiovizulalului, CNA este garant al interesului public şi unică autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale, abilitat să reglementeze prin recomandări, instrucțiuni și decizii, cum este Codul Audiovizual. Toate deciziile ar trebui să se ia după lege și după reglementele ulterioare. Ce ne spune blogul cutiapandorei.net ? Că în realitate unele decizii se iau umoral și, poate, imoral, pe bază de simpatii sau idiosincrazii. Politice sau pur omenești. Legea nu este un argument, iar negocierile firești sunt spulberate de o majoritate care n-are chef să asculte argumente diferite. Cine citește stenogramele discuțiilor din CNA în jurul cazurilor dezbătute, înțelege cum funcționează o majoritate harnică să apere Antena 3 și să sancționeze B1TV, dar vede mai ales cât de puțin este luată în considerare legea. Ceasornicul CNA merge exact după declarațiile politice ale majorității aflate la putere, care stigmatizează unele medii și lingușește altele și unde ”premierul Antenei 3” (Florin Negruțiu) îi califică pe jurnaliștii critici drept ”fascisto-comunistoizi”. Blogul dezvăluie ”habarnismul” unor membri, decizii luate fără temei sau chiar ”scăpări” cu adresă, pentru a da posturilor privilegiate posibilitatea de a câștiga în instanță împotriva CNA. Un exemplu ar fi decizia de a limita emisiunile ”pamflet”, o inițiativă inutilă a președintei Laura Georgescu, fiindcă Legea Audiovizualului prevede clar cum se clasifică emisiunile. Venim cu alte exemple data viitoare. Pentru a face aceste dezvăluiri din interior, Narcisa Iorga s-a expus. S-a expus acuzațiilor că face jocul celor din actuala opoziție, care au numit-o, s-a expus injuriilor, dar mai ales presiunilor și disprețului majorității din CNA care o izolează împreună cu cei 1 sau 2 membri din ”minoritate”. Democrația funcționează aici ca o ghilotină. Despre principii nu se discută. Fundamental eronată încă de la început, procedura legală de desemnare a membrilor CNA prin algoritm politic se răzbună. Ca în multe alte domenii, criteriul competenței este suprimat de cel al obedienței. Membrii CNA desemnați de partide, guvern, președinție se identifică cu interesele acestora. Ar putea fi independenți, corecți, cu legea ca unică referință. Da, dar atunci nu mai ”prind” încă un mandat, în rang de secretar de stat, cu mașină la scară.

Articol apărut și în revista 22