AZIR

Asociatia Ziaristilor Independenti din Romania

2009

Participare AZIR la Bruxelles

          O delegație AEJ, a fost invitată la Bruxelles, în perioada 26-27 ianuarie, la întrunirea Comitetului Economic și Social European.

          La invitația doamnei Irina Pari, vicepreședinta comitetului menționat, Teodora Stanciu, președinta AZIR, Patrick Humphreys din Finlanda, Joszef Martin din  Ungaria, Luigi Cobisi din Italia, Koos van der Houdt din Olanda și Peter Kramer din Belgia au participat, ca reprezentanți ai AEJ, la dezbaterea „Communicating Europe in partenership. Beyond borders and cultures”. Intervenția Teodorei Stanciu în plenul lucrărilor a vizat modalitățile prin care jurnaliștii trebuie să informeze mai bine publicul cititor despre instituțiile europene. Dezbaterile au constituit obiectul unei reviste tipărite în franceză și engleză.

Atena, 12-15 februarie 2009, Comitet Executiv

          Comitetul Executiv al AEJ a avut loc între 12-15 februarie, la Atena. Problemele Asociației au fost noul web site, raportul financiar pe 2008, evaluarea Congresului de la Linz și pregătirea celui de la Maastricht, modalitățile de sărbătorire a Zilei Mondiale a Libertății Presei în fiecare din secțiile regionale ale AEJ.

          Totodată, la Athena s-a conferit, pentru a doua oară, Premiul „Konstantinos Kalligas”. Premiul pentru jurnalism european a revenit lui Miguel Angel Aguilar din Spania și lui Jean Quatremer din Franța, pentru etica relatărilor unor evenimente importante din Europa, pentru abilitățile și experiența lor în domeniu.

          Premiul „Konstantinos Kalligas” este susținut de Banaca Națională a Greciei și a fost oferit chiar de președintele acestei Bănci, Takis Arapoglou, cu care Teodora Stanciu a realizat un interviu pe tema „Când finanțele ajută cultura”.

Konstantinos Kalligas a fost cofondator, alături de Athanase Papandropoulos, al secției grecești a AEJ. Era cunoscut ca un foarte atent comentator al subiectelor politice din Europa. Orientarea sa deschis europeană l-a făcut să fie încrezător în viitorul Greciei. De aceea Kalligas a luptat pentru ca țara sa să facă parte din Comunitatea Europeană.

Comitet Executiv AEJ în Turcia, 11-14 Mai 2009

La invitația președintelui secției din Turcia a AEJ, Dogan Tilic, al doilea Comitet Executiv al Asociației a avut loc la Istanbul și Ankara. Reprezentanții AEJ s-au întâlnit cu Ministrul de Finanțe turc, Mehmet Simsek, și au dezbătut statutul Turciei în Comunitatea Europeană.

Prezentă la această întâlnire, Teodora Stanciu, președinte AZIR, a susținut o comunicare despre libertatea presei în republica Moldova, despre urmările evenimentelor din 7 aprilie 2009, de la Chișinău, pledând în favoarea alcătuirii unei rezoluții AEJ de sprijin instituțional pentru jurnaliștii din capitala Republicii Moldova. Membrii Comitetului Executiv AEJ au semnat în unanimitate apelul de susținere a colegilor jurnaliști de la Chișinău.

          Tot în cadrul întâlnirii Comitetului Executiv la Istanbul și Ankara, organizatorii au rezervat un moment de prezentare a viitorului eveniment „Istanbul 2010, Capitală Culturală Europeană”. A urmat o splendidă croazieră pe Bosfor.

În dezbatere: Ziua Libertăţii Presei

În ultimii ani, Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România (AZIR) filiala românească a Asociaţiei Jurnalistilor Europeni, cu sediul la Bruxelles, a sărbătorit 3 mai, Ziua Libertăţii Presei, împreună cu colegii din Republica Moldova. De data aceasta, la Bucureşti şi nu la Chişinău, ca în ultimii doi ani.

Evenimentul a constat într-o dezbatere organizată împreună cu GDS, la sediul acestuia din Calea Victoriei 120, în seara de 28 aprilie, cu titlul „ Drepturile omului în Republica Moldova ”, dezbatere impusă, evident, de recentele abuzuri grave ale puterii comuniste de la Chişinău, sesizate şi de forurile internaţionale şi care continuă de altfel şi în prezent.

Invitată din Republica Moldova fusese iniţial Aneta Grosu, redactor-şef al „Ziarului de gardă” de la Chişinău, una dintre cele 3-4 publicaţii care luptă, cu riscul libertăţii şi al vieţii, pentru a face cunoscute abuzurile puterii, atât cetăţenilor din ţară, anesteziaţi de televiziunea aservită cu ajutorul desenelor animate difuzate în timpul masacrelor, cât şi străinilor, vorbitori de limbă română. Aneta Grosu neputând să vină, a delegat-o pe colega ei, Stela Popa, care a făcut o amplă şi precisă informare participanţilor la dezbatere.

Au fost prezenţi Radu Filipescu şi Armand Goşu, din partea GDS, Hildegard Bunceakova, consilier la Ambasada Slovaciei la Bucureşti, iar din partea AZIR, Teodora Stanciu, Oana Enăchescu şi Doina Jela. În ce priveşte publicul, care a răspuns invitaţiei, el a fost în mare parte alcătuit din basarabeni aflaţi la studii în România, sau deja stabiliţi aici, ca Liliana Corobca, Dan Nicu, Nicolae Ţîbrigan, Tudor Cojocaru, (lider al organizaţiei studenţilor basarabeni din Universitatea Bucureşti), Ludmila Baraghin, Valeriu Leapciu, Victoria Vioară, George Simion – masterand „Istoria comunismului în România”; ziarişti ai departamentelor românilor de pretutindeni din diferite instituţii de presă: Grozdana Miuţi de la Radio România Internaţional, Viorel Costa – revista Global Events Business, Eugen Popescu – Agenţia de Presă Romanian Global News, Octavian Manea (Revista 22) , Alexandra Buzaş (Mediafax), Sova Liviu (Agerpress), Ana Barbu (NewsIn), reprezentanţi ai câtorva ong-uri axate pe probleme de drepturi ale omului, ca şi persoane care se simt solidare cu drama prezentă a Basarabiei, ca dna Lăcrămioara Stoenescu, autoare a unei cărţi intitulate „Copiii, duşmani ai poporului ”.

Dramatismul mărturiilor aduse de tinerii întorşi recent din satele Moldovei înspăimântate sau dezinformate, dezbinate de agresivitatea, ameninţarea şi teroarea instaurată de regimul lui Voronin, este greu de rezumat: cele peste 800 de dispariţii despre care se vorbeşte neoficial; cei trei morţi, bătăile, violurile, denunţurile în şcoli, raziile în sate, mesajele adresate forurilor internaţionale de primarul Chirtoacă, dificultatea de a-i determina pe oameni să vorbească, să depună mărturie, ca să-şi poată astfel proteja copiii arestaţi, dezolarea unui Chişinău pustiu, au fost tot atâtea subiecte reluate într-o emoţionantă discuţie care s-a prelungit până la 10:30 noaptea. Întrebări referitoare la implicarea insuficientă a României la nivel oficial, tergiversarea acordării cetăţeniei; la agresivitatea propagandei ruseşti comparativ cu timiditatea presei scrise şi a televiziunii româneşti la Chişinău, indiferenţa mediilor de afaceri şi dezinteresul românilor de a investi în Republica Moldova, au fost de asemenea ridicate mai ales de jurnaliştii prezenţi.

O parte din înregistrările de la dezbaterea noastră a fost difuzată pe postul Radio Romania International, miercuri, 06.05.2009,  în intervalul 20:05-21:00, în cadrul emisiunii: „Românii de lângă noi: Republica Moldova - ravagiile cripto-comunismului, (moderatori: Valentin Ţigãu şi Grozdana Blagojevic)

Programul este destinat românilor din străinătate, dar se poate asculta şi în ţară pe internet la adresa: www.rri.ro (în partea dreapta a paginii se afişează numerele 1 2 3, pentru a asculta se apasă pe 2). De asemenea, puteţi urmări înregistrarea emisiunii „Articolul 7”, la TVRi, invitată Steliana Popa. http://stelapopa.unimedia.md/2009/05/06/am-dezbatut-la-tvr-international-evenimentele-din-r-moldova/

Congres Anual AEJ, Maastricht, 19-22 Noiembrie 2009

          O delegație AZIR a participat la Congresul Anual AEJ care a avut loc la Maastricht, între 19 și 22 noiembrie. Organizat de Secția Olandeză a AEJ, congresul a avut ca temă „Cooperarea euroregională dincolo de frontiere”.

La dezbateri a fost invitat Thomas Hammarberg, Comisar European în domeniul Drepturilor Omului. Thomas Hammarberg a adus în prim plan situația jurnaliștilor din Rusia, Turcia, Ukraina și Azerbaidjan, care sunt omorâți pentru crezul lor jurnalistic, precum Anna Politkovskaia.

O vizită la întreprinderea multinațională AVENTIS, așezată pe granița dintre Olanda și Germania, a demostrat cum pot fi aplicate principiile cooperării euroregionale.

Nu a lipsit nici vizita jurnaliștilor AEJ la celebra sală în care a fost semnat, în 1992, Tratatul de la Maastricht, cel care a pus bazele Uniunii europene.