Connect with us

Hi, what are you looking for?

Blog

Asociația Europeană a Jurnaliștilor a evitat o criză majoră

Venerabila Asociație Europeană a Jurnali­știlor (AEJ) cu sediul la Bruxelles, fondată în 1962, a trecut la milimetru de o criză internă determinată de erorile conducerii sale.

În 2022, AEJ a ales un consiliu condus de o președintă din Grecia și un consiliu alcătuit din jurnaliști din Slovacia, Spania, Italia, Austria, UK. Ocupat cu propriile disensiuni interne, consiliul a uitat care îi este misiunea, a ignorat că Adunarea Generală este suverană în decizii și a slăbit comunicarea cu secțiile naționale. În pregătirea celui de-al 62-lea congres organizat în această toamnă la Roma de secția italiană, numeroase chestiuni organizatorice și de principii au rămas în aer.

Una dintre problemele care au produs o mișcare critică a nouă secții naționale, printre care și Secția română, reprezentată de Asociația Ziariștilor Independenți (AZIR), a fost constatarea că președinta organizației europene ocupă concomitent și poziția de asistent acreditat al unui europarlamentar grec, asistent aflat „sub autoritatea europarlamentarului”, conform contractului. Situația este în conflict puternic cu statutul jurnaliștilor, privitor la independența necesară exercitării profesiei.

Cele zece organizații reformiste – Marea Britanie, Belgia, Franța, Bulgaria, Austria, România, Irlanda, Ungaria, Polonia – au cerut nu doar demisia președintei, ci și rezolvarea unor probleme care afectează funcționarea AEJ: deblocarea contului bancar, înregistrarea modificărilor la Moniteur Belge, reglarea disensiunilor legate de cuantumul cotizației etc. Dar cea mai mare iritare a produs-o încercarea consiliului de a limita dreptul de vot prin impunerea unui anumit cuantum al cotizației, plătită până la data fixată de conducere. Măsura a făcut ca alegerile programate în congresul de la Roma să nu poată avea loc.

Soluția de compromis a venit de la decanul de vârstă al secției italiene, care a propus alcătuirea unui consiliu interimar care să pregătească alegerile pentru anul viitor, rezolvând problemele lăsate moștenire. Din boardul interimar fac parte colegi din Albania (președinte), Austria, Bulgaria, Slovacia, Grecia și România, care a primit o poziție de secretar general și una de membru în Comisia de Arbitraj. Reprezentanții pentru Libertatea Presei și pentru relația cu UE provin din Marea Britanie și Grecia. De menționat că niciunul dintre membrii consiliului anterior nu a intrat în structura interimară. 

Ce ar fi trebuit să facă AEJ în acești ani pierduți? Alături de promovarea spiritului european, inclusiv prin proiecte europene care să lege secțiile, libertatea presei este subiectul principal pentru AEJ. Presa trece printr-o perioadă dificilă, nu doar prin amputarea libertăților cetățenești, incluzând libertatea mass-media, ci și din cauza schimbărilor uriașe de paradigmă a informării, care influențează alegerile politice din toată lumea.

William Horsley, raportorul veteran al AEJ pentru Libertatea Presei, a semnalat și la congresul de la Roma un număr îngrijorător de alerte, peste 1.400, înregistrate pe Platforma pentru protecția jurnaliștilor, cât și în campania europeană „Jurnaliștii contează” (Journalists Matter).Tendințele autoritariste din țări membre UE ca Ungaria, Slovacia, Cipru, Grecia, Austria, Polonia fac ca mass-media să sufere abuzuri și limitări ale libertății de exprimare.

În Rusia, Belarus și Turcia jurnaliștii sunt mai expuși ca oricând. Ei sunt încarcerați și chiar uciși. AEJ internațional, alături de secția cipriotă, și-a declarat zilele acestea sprijinul pentru jurnalistul turc-cipriot Ali Kișmir, președintele Media Workers Union (Sindicatul Jurnaliștilor), judecat pentru că ar fi defăimat armata turcă. Pe 6 decembrie când va avea loc procesul, el riscă 10 ani de închisoare pentru un act de critică jurnalistică, firească în democrație.

Directiva europeană anti-SLAPP, adoptată în martie 2024, care protejează jurnaliștii și pe apărătorii democrației de procese abuzive, nu este aprobată încă în România. Statele UE au la dispoziție doi ani pentru adoptarea ei. Transformată în lege, directiva ar obliga instanțele să respingă cu celeritate unele reclamații nefondate împotriva jurnaliștilor critici.

Articol preluat de AICI.

Author

Scris de

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Știri

The Association of European Journalists (AEJ) expresses its profound concern and unwavering solidarity with Turkish Cypriot journalist Ali Kişmir, who is facing a 10-year...

Evenimente

Jurnalist veteran și fondator al unui festival tradițional de acum, Ioan Ceauseșcu s-a stins în această dimineață, după o confruntare dură cu cancerul. Cei care-l cunoșteam,...

Știri

Now, this 2024 we have had a very, very hot summer, a summer of unbearable temperatures and an alarming, annoying and, above all, heated...

Copyright © 2022 AZIR