Mii de cadre didactice din România ar putea intra în grevă generală de la începutul săptămânii viitoare. Nemulțumirile sunt legate de salarii: în România, un profesor debutant câștigă în jur de 2.400 de lei (500 de euro), sub salariul mediu din țară.
Cele trei federații sindicale majore, Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) au ajuns la concluzia că numai o grevă generală poate determina guvernul să dea importanță celui mai neglijat domeniu, educația.
„Domnul Ciucă tace, președintele Iohannis tace, domnul Ciolacu promite. Așa nu se mai poate. Zarurile au fost aruncate!”, a declarat pentru Europa Liberă liderul FSLI, Simion Hăncescu.
Tot Hăncescu semnalează că scoaterea din Legile Educației a prevederii ca salariul unui profesor debutant să plece de la salariul mediu net determină mari suspiciuni în legătură cu intențiile reale ale guvernului.
Întrebat de Digi24, ministrul Educației, Ligia Deca a răspuns că este doar o chestiune de „tehnică legislativă”, dar că prevederea va putea figura în Legea salarizării aflată în lucru la Ministerul Muncii.
Ligia Deca îndeamnă cadrele didactice la „maturitate și responsabilitate”, într-un discurs politic similar cu cel al Coaliției, accentuând că nu a existat întrerupere în comunicarea dintre sindicate și guvern.
„Eu îmi doresc ca luni copiii să poată merge la școală”, a subliniat ministrul, încrezătoare că negocierile vor calma spiritele, după ce sindicatele au cerut părinților să țină copiii acasă. Ea a semnat marți Ordinul de ministru 4200 pentru constituirea Comisiei de negociere a CCM pe ramura preuniversitară.
Miercuri, reprezentanții Ministerului Educației și ai celor trei sindicate din învățământul preuniversitar au discutat despre iminenta declanșare a grevei generale.
„Creșterile salariale și alte drepturi de natură salarială solicitate de federațiile sindicale nu fac obiectul contractului colectiv de muncă. Prin urmare, acestea nu pot fi negociate cu Ministerul Educației”, se arată într-un comunicat comun, publicat pe site-ul ministerului.
Conform aceluiași comunicat, Ministerul Educației a înaintat către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale mai multe propuneri privind noile grile de salarizare pentru personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic, propuneri asumate inclusiv de reprezentanții tuturor federațiilor sindicale în domeniul învățământului, inclusiv cel superior.
„Ministerul Educației susține principiul stabilirii salariului de bază al profesorului debutant la nivelul salariului mediu brut pe economie, urmând ca întreaga grilă să fie construită pornind de la acest principiu”, menționează comunicatul ministerului.
În ceea ce privește ordinul cu numărul 4.200, Ministerul Educației precizează că joi va avea loc prima întâlnire a comisiei pentru negocierii unui nou contract colectiv de muncă.
Personalul din învățământ nu a mai organizat o grevă de proporții din 2005, când a blocat sistemul timp de aproape două luni cu proteste, pichetări și o grevă de 20 de zile.
Marius Nistor, liderul federației „Spiru Haret”, a explicat pentru Europa Liberă că nu se poate renunța la solicitarea unei salarizări decente, când un profesor debutant are 2.400 lei salariu, iar un profesor cu 40 de ani vechime abia ajunge la 4.100-4.200 lei.
„Nu mai putem tolera indiferența guvernanților față de educație. Cerem și finanțarea corespunzătoare a sistemului de învățământ”, ne-a declarat Marius Nistor.
Simion Hăncescu de la FSLI este convins că „educația e în pericol. Aici ar trebui să vină crema, dar toți fug de profesie fiindcă nu se poate trăi din salariu. Suntem unici în lume: avem 4.000 de necalificați în sistem, pe lângă cei 6.000 de pensionari, care dacă decid să plece, e un dezastru”, a spus liderul FSLI pentru Europa Liberă.
Un episod inedit relatat de dl. Hăncescu arată cât contează educația la nivelul cel mai înalt:
„Ieri (15 mai, n.red.) am fost la Cotroceni să discutăm situația și, surpriză! Am fost primiți de un consilier pe Sănătate. La Cotroceni nu mai există consilier pe Educație de când doamna Deca a devenit ministru. Atât de important e învățământul pentru «România educată»!”.
„Nici vorbă de grevă, noi nu avem treabă cu sindicatul lui Hadăr (Sindicatul „Alma Mater”). Noi avem trei sindicate care acoperă cam 400 de membri, cu precădere personal nedidactic, din 2.600 de angajați ai instituției. Niciunul nu e reprezentativ”, ne-a lămurit rectorul.
Totuși, există și universitari care susțin greva. Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice, este membru sindical din 1991 la unul dintre cele trei sindicate ale Universității București, plătește cotizația, dar nu a fost chemat niciodată la o întrunire sindicală.
Cristian Preda se va ralia grevei fiindcă „nimeni nu ne-a umilit ca Deca și Iohannis”, după cum a motivat, adăugând că „reforma” în educație este pe o cale greșită.
„Cred că trebuie întors totul, trebuie abrogate legile proaste, iar nu să facem altele și mai proaste. Legile Educației care se discută acum nu aduc nicio ameliorare sistemului educativ. De aceea trebuie făcută o operațiune chirurgicală. În locul unei construcții baroce, din care nimeni nu înțelege nimic, trebuie eliminate toate impedimentele care blochează sistemul. De exemplu, să se finanțeze cercetarea, să ne lase să ne gestionăm singuri, nu să se ceară sute de acte de către minister. Chiar dacă sindicatele n-au mers în sensul acesta, ci pe salarizare, eu susțin greva”, ne-a explicat decanul.
La Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj, rectorul Daniel David se îndoiește că va fi grevă în comunitatea sa academică. „Nu-mi amintesc să fi fost vreodată o grevă serioasă la UBB, deși înțeleg că pentru mize mari greva este un mijloc care poate fi abordat”, ne-a răspuns la întrebare.
„La noi nu a existat niciodată un curent care să aducă întreg colectivul în grevă”, ne-a mărturisit Mădălin Bunoiu, prorectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT).
Sindicatul a transmis formulare pentru înscrierea membrilor care vor grevă. Deși salariile sunt mici la început, la debutanți, perspectiva de creștere există îndată ce intră în ierarhia didactică.
„La nivel de profesor salariile sunt decente”, ne-a explicat prorectorul lipsa de apetență a universitarilor pentru grevă.
Nici SNSPA nu va intra în grevă, a anunțat Remus Pricopie, rectorul instituției.
Simona Lidia Sava, expert în educație, crede că protestele și greva sunt demersuri necesare pentru a întări sistemul și pentru a da o șansă reașezării profesiei de dascăl în ierarhia socială.
„Statutul social al cadrelor didactice s-a erodat, nu mai e de mult o profesie atractivă. Cei din sistem au luat poziție fiindcă salariul mic îi obligă să aibă două-trei joburi, merg obosiți la copii, nu au nici satisfacții profesionale, nici materiale. Și nu e vorba doar de salariu, ci de întregul pachet, cu facilități, pe care cadrele didactice nu le au, față de polițiști, sau față de profesorii care predau în penitenciar”, a declarat pentru Europa Liberă profesoara Departamentului de Științe ale Educației de la UVT.
Opinia sociologului Andrei Țăranu, prodecan al Facultății de Științe Politice a SNSPA, este tranșantă: „Părerea mea e că guvernanții vor găsi bani, probabil împrumutați, pentru a mări salariile. Nu-și permit în prag de alegeri o criză”.
El adaugă că, atunci când s-au pus în discuție Legile Educației, profesorii au fost tratați cu egal dispreț de guvern și de sindicate. Guvernanții le-au cerut cadrelor didactice să fie responsabile.
„Totdeauna e fascinant cum într-o criză iresponsabili sunt mereu cadrele didactice și medicii, niciodată politicienii. Greva asta era necesară în februarie, acum e un paliativ, fiindcă legile vor trece, se vor vota, deci greva nu ar avea niciun efect asupra lor. Problema este că legi am avut și până acum, dar nu s-au aplicat încă din 2010”, spune sociologul.
Criza se va încheia, crede Andrei Țăranu, fiindcă guvernanții nu își permit o grevă masivă care ar afecta copiii, părinții și multă altă lume, cu impact asupra viitoarelor alegeri.
„Vor încerca să găsească soluții de moment, să crească salariile, creșteri care se vor topi în inflație”.
Protestele din data de 10 mai au adunat peste 15.000 de participanți, un ultimatum dat guvernanților. Sindicaliștii au purtat pancarte cu mesaje clare.
„Nu vrem pensii speciale, vrem salarii normale”, „Mereu sacrificați, niciodată respectați”, „România educată scoate profesorii în stradă”, „4 la purtare pentru guvernare!”.
(articol apărut pe europalibera.org)
(sursa foto: pagina de Facebook a FSLI reprezentându-i pe liderii Coaliției de guvernare, Nicolae Ciucă și Marcel Colacu, împărțind portofoliile.)
Author
