Deschiderea anului cultural 2023 a adunat în jurul Timișoarei străini din 41 de țări și numeroși români. Ziua de 17 februarie și-a pus la bătaie rezervele de soare stimulând entuziasmul timișorenilor.
Trei zile de evenimente în centru și în cartiere au însemnat un tur de forță pentru organizatori.
Epicentrul distracției s-a mutat în piața barocă a orașului, oferind un spectacol paralel al clădirilor puse în valoare de proiecțiile luminoase, în acord cu sloganul „Luminează orașul prin tine!”.
Un incident minor, căderea pentru câteva minute a curentului chiar în timpul reprezentației de gală de la Operă, a făcut ca sloganul să devină subiect de ironii. Însă ziua a fost dominată de o atmosferă pozitivă și chiar de entuziasm.
Statistici grăitoare
Conferința de presă internațională la care au participat peste 200 de jurnaliști a oferit cifre relevante pentru interesul din jurul proiectului. 40 de ambasadori din Franța, Italia, Germania, SUA, China, Marea Britanie, Peru, Portugalia, Grecia, Moldova, Suedia, Japonia, Ungaria, Spania, Irlanda, Cehia etc. și peste 100 de membri ai corpului diplomatic din țări UE și non-UE au venit la Timișoara.
Patru miniștri ai Culturii din Grecia, Slovenia, Muntenegru și Serbia au venit să-i salute pe timișoreni. Au fost prezenți 24 de parlamentari și nouă europarlamentari, un comisar european în persoana Adinei Vălean, care a înmânat oficial municipalității Premiul Melina Mercouri în valoare de 1,5 milioane euro.
Zeci de primari din țară, din orașe înfrățite, dar și din foste și viitoare capitale europene ale culturii, precum și din Cernăuți, oraș către care s-au îndreptat ajutoare destinate Ucrainei, au ajuns în capitala Banatului.
Margareta de România, custodele Coroanei regale și Principele Radu au revenit la Timișoara pentru ceremonie.
Ministrul Culturii Lucian Romașcanu și premierul Nicolae Ciucă au decis să participe și ei la deschiderea festivă.
A lipsit președintele Klaus Iohannis, așteptat la Timișoara în calitatea sa de președinte, dar și de fost primar al Sibiului în 2007, când orașul a fost capitală culturală a Europei.
Consilierul prezidențial, Sergiu Nistor, a adus înaltul patronaj al președintelui Klaus Iohannis cu un mesaj: „Am acordat înaltul patronaj nu doar simbolic, ci din convingerea că timișorenii pot să lumineze orașul prin ei înșiși”.
Oraș incomod, niciodată cinic
Ziua de 17 februarie a fost plină de portrete omagiale făcute Timișoarei în discursurile oficialilor, dar și de presa cuprinsă de frisonul sărbătorii.
S-au evocat spiritul inovator, moștenirea multiculturală, valorile europene respectate de timișoreni, capacitatea de a rezista la impostură cu un „oarecare scepticism față de putere”.
Transmisia live a echipei de la TVR Timișoara a subliniat efervescența momentului.
„Suntem Capitală Europeană a Culturii nu doar din mândria acestei moșteniri. Ci și pentru că avem convingerea că valorile care ne-au format sunt relevante pentru Europa de azi… Nu suntem perfecți, nici în Europa, nici în România, nici în Timișoara. Dar Capitala Culturală nu este un titlu care să premieze perfecțiunea, ci unul care celebrează ambiția unui oraș de a nu sta pe loc… Uneori incomod. Dar niciodată cinic. Niciodată pentru a descuraja”, a declarat primarul orașului, Dominic Fritz.
Editorialistul publicației DeBanat își intitula articolul „(Și) Dumnezeu a fost timișorean”, iar jurnalista Știrilor de Timișoara a consemnat că „Timișoara e vie și a început o nouă călătorie”.
Spiritul critic a circulat totuși liber pe rețelele sociale, dar și în declarații publice. Respectatul om de cultură, timișoreanul Ioan Holender, cel mai longeviv director al Operei din Viena, a opinat că programul muzical al Galei a fost prost ales, prea lung și plictisitor. Totuși, i-a displăcut că unele ziare locale au făcut din opinia sa subiect de cancan.
Deși considerată stranie, instalația-schelă cu 1.306 plante din Piața Operei place tinerilor. Un grup de liceeni de la Liceul Loga își făceau selfie. De ce le place? „Fiindcă e ceva nou, inedit”, ne-a lămurit o elevă.
Mai multă Timișoară sau mai multă Europă în program?
Numeroase comentarii a suscitat concertul de pe scena mare cu Doctorul Sinteză și K-Lu, Implant pentru refuz, Taraf de Caliu și DJ Fritz Kalkbrenner. Diversitatea de stiluri, de la muzică techno, hip-hop, rock, taraf, la muzică electronică, a stârnit reacții mai mult sau mai puțin profesioniste. Unii ar fi vrut mai multă „Timișoară” în selecția muzicală, alții mai multă „Europă”.
Pentru Mimo Obradov, critic muzical, Taraf de Caliu ar fi avut nevoie de o ambianță mai intimă fiindcă „nu s-au potrivit în context”, iar prestația DJ-ului german a fost apreciată ca „modestă”.
Cei cărora nu le-a plăcut s-au retras discret, dar sute de tineri s-au distrat până aproape de miezul nopții, mai ales că programul transportului în comun s-a prelungit și a fost gratis.
Spectacolul de balet aerian Duchamp Pilot/Muare Experience a încântat deopotrivă copiii și publicul adult. Aceștia au evoluat și acum 11 ani la Sibiu.
Programul zilei a avut și muzică clasică la Filarmonica Banatul cu concertul Glière&Dvorak, ateliere pentru copii, evocări ale Revoluției în spectacolul sonor 1989.Cifre, realizat de Teatrul Național Radiofonic, Teatrul German și Radio România Cultural și la Memorialul Revoluției cu expoziția dedicată Solidarității poloneze.
Șase șezători urbane au generat întâlniri creative ale copiilor de la Centrul de copii „Sf. Nicolae”, ale seniorilor de la Clubul Pensionarilor, ale copiilor ucraineni refugiați de la Casa LOGS. Ei au imaginat flori de hârtie pentru vremuri de pace.
84 de copii timișoreni alături de copii din Ucraina s-au întâlnit ieri în primele două șezători urbane, din cadrul proiectului „Better Together”, ne-a dezvăluit Flavius Ilioni-Loga, coordonatorul programului. Una dintre șezători a primit vizita E.S. Kathleen Ann Kavalec, ambasadoarea SUA la București.
Expoziția colectivă Sete cronică, Tu ești un alt eu-instalație audio-vizuală de Alina Pintilie, Texturi ale memoriei de Ritzi și Peter Jacobi, Fluid Memory și multe altele au ocupat galeriile, noul spațiu încă în construcție de la MultipleXity și vechea garnizoană.
Numărul expozițiilor de artă contemporană, a instalațiilor luminoase, a manifestărilor tip performance, a proiecțiilor artistice a fost covârșitor, sugerând ambiția Timișoarei de a deveni centrul artelor vizuale, așa cum Sibiul e recunoscut ca orașul teatrului, Clujul pentru cinema, Iașiul pentru industriile creative. Bienala ArtEncounters stimulează de mai mulți ani această percepție.
„Dacă ne gândim la perioada anilor ’70, la mișcarea Sigma și la ceilalți artiști de avangardă, la școala pe curricula Bauhaus predată la Liceul de Artă, sau la începutul anilor ’90 cu festivalurile Zona, apoi, din 2015, la Bienala Art Encounters, acum la a cea de-a 5-a ediție, adunăm deja câteva argumente foarte solide pentru o Timișoară a artei contemporane”, ne-a declarat Ovidiu Șandor, președintele Fundației ArtEncounters.
Admirație unanimă: retrospectiva Victor Brauner
Vernisată în ziua deschiderii anului cultural 2023 la Muzeul Național de Artă Timișoara, retrospectiva Victor Brauner restituie țării un artist născut în România, dar puțin cunoscut.
Afirmat la Paris, Brauner (1903-1966) este unul dintre marii artiști ai suprarealismului inițiat de André Breton. Printre suprarealiști este considerat un „vizionar” capabil să prezică viitorul, după ce și-a pierdut un ochi. Un autoportret ironic evocă acest statut.
Artistul de etnie evreiască s-a stabilit stabilit definitiv la Paris după 1938, când amenințarea fascistă era prezentă.
„Mi-aș dori ca această expoziție să fie un prilej de asumare critică a unor momente tragice din trecutul Europei de Răsărit și Centrală. Antisemitismul, rasismul, exclusivismul de orice culoare, șovinismul, aceste patologii nu s-au evaporat. Știm unde au dus și unde pot duce”, a salutat expoziția pe Facebook politologul Vladimir Tismăneanu.
Lucrările lui Victor Brauner fac parte din patrimoniul universal al artei, iar expoziția „unică, poetică, de vocație universală” cum sublinia Camille Morando la deschidere, aduce un omagiu marelui artist.
Muzeul de Artă s-a pregătit special pentru întâlnirea cu Brauner, dotându-se cu echipamente profesioniste dintr-o finanțare fără precedent acordată de Consiliul Județean Timiș.
Scenografia inspirată a lui Attila Kim și designul lui Ștefan Nicuț completează viziunea profesionistă a curatoarei Camille Morando, director documentare la Centrul Pompidou. Au mai cooperat pentru reușita expoziției Institutul Francez și Fundația ArtEncounters.
Expoziția conține peste o sută de lucrări, de la desen și grafică, la pictură pe pânză, lemn sau carton, sculptură, ilustrație de revistă, documente din care 50 sunt împrumutate de la Centrul Pompidou, al cărui fost director, Bernard Blistène, a ținut să fie prezent la vernisaj.
Expoziția va putea fi văzută la Timișoara până în 28 mai 2023.
Dincolo de reflectoare
Faptul că Grand Opening a suscitat interes și efervescență nu este exagerare. Timișorenii obișnuiți au dorit să fie parte a evenimentului, ca voluntari sau ca public. Oaspeții sosiți la Timișoara au găsit în taximetriști ghizi de ocazie, care i-au îndrumat amabil.
Unii turiști au aflat că există o emisiune de timbre cu clădiri emblematice ale Timișoarei de la taximetriști.
Voluntarii de la InfoPoint au stat mereu în calea oamenilor ieșiți din case pentru a oferi copiilor acadele cu vitamine, iar adulților pliante, programe și indicații.
La Info Centrul de la strada Alba Iulia, Lucia Solomon se bucură că are ce le pune în brațe turiștilor: hărți, pliante cu programe, informații despre tururile ghidate, despre muzee și despre locurile care nu trebuie ratate. Există pliante în mai mult limbi și câteva cărți noi în semnal, ușor de cumpărat de la librăria de alături.
Pe un colț al Pieței Sf. Gheorghe un interpret solitar cântă bănățene din taragot și sună chiar bine. Pe alt colț, în Piața Libertății, o tânără cu o boxă interpretează hituri cu o voce antrenată.
Clovnul-alb ca de marmură pe care copiii îl cunosc a ieșit din starea de statuie pentru a da bomboane copiilor isteți.
Revelația serii a fost Lavinia Chițu, interpret mimico-gestual, care a reușit să-i facă pe surzi să se bucure de muzica concertelor de pe scena mare.
Pentru prima dată au fost instalate la concerte rampe și facilități pentru persoanele cu dizabilități locomotorii. E un semnal că toată lumea trebuie să se poată bucura de Capitala Europeană a Culturii, Timișoara.
(articol apărut pe europalibera.org)
Author
